La Lancram, memoria marelui poet Lucian Blaga este lezata de doua ori. Mai intai este de remarcat indiferenta autoritatilor fata de situatia critica in care se afla constructiile ce compun muzeul casei memoriale, iar apoi merita readusa in atentie „telenovela” salii de sport, construita la cativa metri de mormantul poetului. Chiar daca s-a discutat foarte mult despre demolare sau despre reducerea inaltimii imobilului, sala de sport se afla in aceeasi stare.
Impunatoare prin inaltime si modernism, sala afecteaza iremediabil ansamblul monumental format din biserica ordodoxa si mormant. Si, ca si cum toate acestea nu ar fi de ajuns, conducta ce alimenteaza cu gaz biserica a fost instalata exact peste mormantul monument istoric.
Anexele casei memoriale, un pericol pentru vizitatori
Starea Casei memoriale Lucian Blaga din Lancram ar fi trebuit, de mult, sa atraga atentia autoritatilor. In afara de zugravirea exterioara a imobilului, nimic nu s-a mai facut, de multi ani, la casa in care a locuit poetul. Bucati din tencuiala exterioara au inceput sa cada, in conditiile in care dupa fiecare ploaie au loc infiltratii in peretii imobilului. Situatia destul de critica face ca o interventie imediata sa fie foarte necesara, altfel existand posibilitatea ca structura imobilului sa fie afectata iremediabil. Directia de Cultura a judetului Alba are in vedere un proiect de reabilitare a casei memoriale, insa pana acum nu s-a facut nimic concret. Complexul muzeal de la Lancram cuprinde si cateva anexe ale casei, care se afla intr-o situatie dezastruoasa. Am ajuns la casa poetului exact in momentul in care era vizitata de cateva zeci de copii veniti in excursie. Dupa ce au iesit din casa, majoritatea au dorit sa vada si anexele. Vizitarea acestora reprezinta, insa, un real pericol avand in vedere ca zidurile se pot prabusi oricand si pot provoca accidente grave. Administratorii casei memoriale au intentionat amenajarea, in aceste anexe, a unui centru cultural care sa poarte numele poetului. Initiativa se afla inca in faza de proiect, tinand cont de starea lor. De fapt nici nu poate fi vorba despre constructii, ci doar despre niste ziduri inconjurate de balarii. Portiuni din acestea s-au prabusit de-a lungul vremii, creand o imagine nedemna de memoria marelui poet.
Ministerul Culturii, principalul vinovat
Recent, presedintele Consiliului Judetean Alba, Ion Dumitrel, a facut publica o scrisoare deschisa in care l-a acuzat pe ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, de indiferenta fata de realitatea trista intalnita la Lancram. „Casa memoriala a marelui Blaga se afla in pericol de prabusire, iar interventia pentru salvarea sa depaseste puterile noastre. Am facut pana acum numeroase demersuri la Ministerul Culturii si la Guvern, dar nimeni nu are bani… De aceea imi permit sa intreb, domnule ministru, casa marelui Blaga nu este cel putin la fel de importanta pentru noi, precum este si mormantul sau? Daca nu se intervine rapid, in cativa ani nu ne va mai ramane decat mormantul lui Blaga. Unii au vazut ca este la moda problema salii de sport de la Lancram. Poate au dreptate. Toti uita, insa, ca exista un Festival Blaga, unde am cerut sa vina parteneri adevarati”, a spus Ion Dumitrel in scrisoare. Presedintele Consiliului Judetean Alba s-a aratat, astfel, revoltat de faptul ca Ministerul Culturii nu acorda o atentie sporita si casei memoriale, in comparatie cu mormantul poetului. De fapt, „atentia sporita” a ministerului in privinta constructiei salii de sport in apropierea mormantului nu a dus la nimic concret. Nici macar procedura de micsorare a inaltimii imobilului nu a fost pusa in practica. Sala de sport zace impunatoare si nefolosita, la cativa metri de monumentul istoric.
Sala de sport nu poate fi demolata
Realitatea este cu atat mai trista cu cat Ministerul Culturii s-a impacat cu ideea ca sala nu mai poate fi demolata. La cateva zile dupa ce ministrul Adrian Iorgulescu sustinea public ideea demolarii constructiei, secretarul de stat Virgil Nitulescu a recunoscut, la Alba Iulia, ca practic nu mai exista nici o cale legala de atac privind sala de sport si ca, astfel, nu este realizabila intentia ministrului. „Sala de sport continua sa fie ilegala, si la actuala inaltime si la o inaltime mai redusa, pentru ca nu are avizul Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice. Din punct de vedere legal nu mai avem nici o cale de atac. Plangerea noastra prealabila nu a avut un efect real. In opinia noastra, principalul vinovat de aceasta situatie este arhitectul-sef al municipiului Sebes, care nu a solicitat avizul acestei comisii, inainte de demararea proiectului”, a declarat Nitulescu. In opinia acestuia, singura autoritate care putea demola imobilul este Consiliul Local Sebes care o are acum in administrare. Nitulescu a precizat ca a trebuit sa se astepte finalizarea constructiei pentru a se solicita oficial Consiliului Local demolarea imobilului, in conditiile in care in faza de constructie amplasamentul era in administrarea Companiei Nationale de Investitii. Consilierii locali au acceptat, insa, foarte greu chiar si scaderea inaltimii cu 2,60 metri, sustinand ca populatia din Lancram doreste ca imobilul sa ramana in starea actuala. A fost nevoie de prezenta ministrului-delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, Laszlo Borbely, pentru ca alesii locali sa voteze favorabil la limita proiectul de micsorare a salii. Imobilul are o inaltime de 9,30 metri, iar in urma schimbarilor ce trebuie realizate de Compania Nationala de Investitii, va masura 6,70 metri. Decizia Consiliului Local Sebes a fost luata in aprilie 2006, insa pana acum nu a fost pusa in practica.
Protestul intelectualilor romani
Ridicarea imobilului a starnit protestul a peste 150 de intelectuali romani, care, printr-o scrisoare deschisa, au sustinut ca ridicarea salii de sport incalca „testamentul” marelui poet si filosof. Sala obtureaza vizibilitatea spre Rapa Rosie, un monument al naturii unic in Europa, amintit in testamentul neoficial al filosofului, atunci cand, in cartea sa „Luntrea lui Caron” acesta si-a imaginat inmormantarea si a dorit ca dupa moarte „sa vada” Rapa Rosie. Primele demersuri oficiale impotriva ridicarii imobilului dateaza din mai 2005, cand fostul ministru Mona Musca i-a solicitat primarului din Sebes, Alexandru Dancila, sa ia „masuri imediate pentru demontarea” salii. Musca a introdus, atunci, impotriva Primariei o plangere prealabila prin care solicita revocarea autorizatiei de construire a imobilului. Nu a reusit, insa, sa determine oprirea lucrarilor care au continuat pana la finalizarea proiectului.
