» Undeva, aproape de Reghin – "orasul viorilor" –, un lutier roman pastreaza traditia si confectioneaza unelte de cantat unicat dupa modelele Stradivarius si Amatti. Cu migala si multa pasiune, Mihaila Harsan reuseste sa transforme lemnul in instrumente muzicale care iti vrajesc auzul. Mai bine zis, vrajesc auzul strainilor catre care se indreapta intreaga sa productie.
In comuna mureseana Breaza traiesc doi lutieri. Unul dintre ei, Mihaila Harsan, si-a transformat mestesugul intr-o afacere de familie. Gustul banilor nu l-a convins insa sa renunte la traditie. Din contra, Harsan este singurul lutier din Romania, dupa cum spune chiar el, care pastreaza cu sfintenie traditia confectionarii instrumentelor de cantat, un caz concret fiind cel legat de lemnul din care se fac acestea. Astfel, pentru ca primul contrabas al lumii a fost facut din lemn de plop, Mihaila Harsan respecta acest lucru, fiind singurul din tara care o face. Iar instrumentele sale suna dumnezeieste, fapt care i-a dus vestea peste mari si tari, contrabasii, viorile, violele si violoncelele sale fiind cautate atat de europeni, cat si de americani.
"Este foarte greu sa te poti mentine pe piata instrumentelor muzicale pentru ca pretentiile celor care vin cu comenzi ferme sunt foarte mari", spune Mihaila Harsan, care subliniaza ca atunci cand s-a hotarat sa-si deschida afacerea, in 2001, avea o vechime de doar cinci ani in domeniu, dar suficienta pentru a-i da curajul si speranta ca va reusi. "Am optat pentru varianta exportului, pentru ca la noi in tara cererea de instrumente muzicale semiprofesioniste este foarte mica. In aceasta activitate poti falimenta foarte repede daca nu ai comenzi", mai spune lutierul din Breaza, a carui productie se indreapta in proportie de 80% spre SUA, iar restul spre cumparatori din Germania si Italia. "Am ajuns in acel stadiu in care trebuie sa fiu selectiv in alegerea comenzilor, pentru ca sunt atat de multe incat nu as putea sa le satisfac pe toate", a mai afirmat Mihaila Harsan, care nu pare atras de ideea de a-si transforma afacerea in una industriala, multumit fiind de castigul pe care il are in prezent si de rodul muncii lui. Mai mult, competitia la scara industriala ar putea sa-i creeze probleme in conditiile in care, la doar sase kilometri de Breaza, in Reghin, "orasul viorilor", functioneaza cu o traditie de zeci de ani fabrica de instrumente muzicale coordonata de lutierul Vasile Gliga, a carui productie se orienteaza, de asemenea, spre SUA si Occident.
Am ajuns in acel stadiu in care trebuie sa fiu selectiv in alegerea comenzilor, pentru ca sunt atat de multe incat nu as putea sa le satisfac pe toate."
Mihaila Harsan
ASTEPTARE
» Patru ani de uscare naturala
Pentru a ajunge instrument de cantat, lemnul cautat cu migala trebuie sa treaca si proba timpului. Astfel, odata gasit lemnul potrivit, acesta este pus la uscat, iar uscarea naturala dureaza nu mai putin de patru ani, asigurand astfel viitorului instrument atat rezonanta dorita, cat si siguranta ca, odata prinsa forma dorita, instrumentul nu va mai suferi schimbari datorate procesului de uscare a lemnului. Atat doar ca, dupa patru ani de asteptare, modelarea lemnului si aducerea lui la forma dorita mai necesita inca doua luni, dar, spun specialistii, dupa patru ani de asteptare, cele doua luni trec mai repede decat ne-am inchipui.
