Deseurile toxice din judetele Moldovei au devenit o problema acuta, mai ales din cauza depozitarii neglijente si in spatii necorespunzatoare, in arii neprotejate care pot deveni zone cu risc crescut de contaminare a mediului inconjurator. In acest moment, spatii ecologice in conformitate cu normele Uniunii Europene nu prea exista in Moldova. In schimb, exista cateva mii de tone de deseuri toxice care sunt depozitate aiurea pe tot cuprinsul celor opt judete care compun regiunea.
Condensatorii uzati au efect cancerigen
Marian Garleanu
O prima problema acuta a fost determinata de stocurile de pesticide de la fostele CAP-uri. „Pesticidele sunt o mostenire neplacuta de la CAP-uri. Pana in 1989 aprovizionarea cu pesticide se facea centralizat, iar dupa 1990, prin desfiintarea CAP-urilor, pesticidele n-au mai putut fi folosite. Din fericire pentru noi, am putut neutraliza printr-un program PHARE ultimele 15,5 tone de pesticide depozitate intr-un buncar al Servicului Public de Protectie a Plantelor”, a afirmat Aurel Cristian, comisarul-sef al Garzii de Mediu Vrancea.
Majoritatea deseurilor toxice, circa 28 de tone de pesticide dintr-un total de 52 de tone, au fost stocate de peste 17 ani in municipiul vrancean Adjud, intr-un depozit de beton apartinand Serviciului Public de Protectie a Plantelor, spatiu care nu respecta nici pe departe nomele ecologice ale UE. „Pana in vara acestui an au fost incinerate de catre o firma specializata din Germania, costurile fiind suportate din fonduri PHARE”, a declarat comisarul-sef al Garzii de Mediu Vrancea, Aurel Cristian.
Circa 4,3 tone de deseuri de condensatori uzati cu PCB, care contin compusi toxici pe baza de fenoli si clor, au fost eliminate de la Electrica SA Focsani. Mai raman alte 6,5 tone, care sunt depozitate in containere metalice la sediul „Electrica” SA si care vor fi eliminate, conform programului, abia pana in 2010. „Ultimele studii pe plan mondial releva un fapt ingrijorator, cum ca substantele continute in condensatorii uzati au efect cancerigen. Iar condensatorii inca se mai folosesc la transformatoarele de mare putere, dar vor fi inlocuiti cat mai curind. In cursul anului 2006 vor fi neutralizati cei care nu mai sunt functionali. Iar cei functionali vor mai fi mentinuti pana in 2010”, a precizat seful Agentiei de Protectie a Mediului Vrancea, Paul Giurca. De altfel, „Electrica” are in plan organizarea unei licitatii la nivel national, care va viza desemnarea unei firme care va prelua respectivele deseuri. O cantitate de 1,8 tone de astfel de deseuri se mai afla depozitata si la Vincon SA Vrancea, unul dintre marii producatori de vin si produse alcoolice din Romania.
Drojdii cu ferocianuri la producatorii vitivinicoli
O alta cantitate de 1.043 metri cubi de deseuri toxice de drojdii cu ferocianuri rezultate de la deferizarea vinului este stocata in rezervoare aflate in incinta unor producatori industriali vranceni de vinuri. Cantitatea totala este de circa 1.100 de tone, iar jumatate din aceasta o detine tot Vincon SA. Din fericire, nu mai exista multi producatori in Vrancea care sa foloseasca asemenea tehnici invechite de tratare a vinului, astfel ca reziduurile continand cianuri sunt din ce in ce mai putine.
O alta cantitate de deseuri, continand metale grele si slamuri galvanice rezultate din procesul de galvanizare de la ISEH Focsani, este depozitata de circa 20 de ani intr-un bazin semiingropat situat in incinta rampei de gunoi a Companiei de Utilitati Publice (CUP) Focsani. In opinia directorului CUP RA, Gheorghe Vasilescu, cantitatea de 82 de tone nu prezinta un „pericol iminent” pentru mediul inconjurator. „Prin schimbarea succesiva din ultimii 17 ani a proprietarilor fostului ISEH, s-a pierdut si urma adevaratului proprietar al deseurilor de la rampa CUP RA. Din pacate, nimeni nu vrea sa revendice proprietatea lor pentru ca ar fi nevoit sa le neutralizeze pe banii lui. Singura solutie este betonarea integrala a buncarului de la CUP”, a precizat comisarul-sef al GM Vrancea, Aurel Cristian.
La Botosani, probleme cu cianurile de cupru si sodiu
Tot felul de substante si deseuri toxice pot fi gasite si in zona industriala a Botosaniului. La nivelul Agentiei pentru Protectia Mediului (AMP) Botosani s-a luat decizia ca toti agentii economici care detin in magazii reziduuri toxice sa fie obligati sa suporte costurile de distrugere a acestora. Problema este si mai grava deoarece substantele chimice expirate se afla in momentul de fata in magaziile unor societati aflate in lichidare. Dintr-o statistica a APM Botosani reiese ca fosta SC Integrata SA detine peste 1.500 de kilograme de coloranti expirati si alte 1.400 de kilograme de diverse substante periculoase. La SC Imudo SA Dorohoi zac peste 100 de kilograme de cianuri de cupru si de sodiu, precum si cantitati importante de acid sulfuric. De asemenea, Armonia SA detine in depozitele sale peste 11 tone de coloranti expirati. Fosta Uzina de Produse Textile Moldova are in depozitele sale peste 12 tone de substante chimice expirate. La Madexin SA inspectorii APM au gasit peste 120 de kilograme de xilotoxin, substanta folosita la tratarea lemnului impotriva carilor, un produs chimic extrem de toxic care sta in depozitele societatii de peste 17 ani. In intreg judetul exista in prezent peste 8.000 litri de pesticide si 12 tone de erbicide.
Suceava mai are cateva tone de pesticide si DDT
Servicul Public pentru Protectia Plantelor (SPPP) din Suceava se confrunta cu aceeasi problema ca si celelalte institutii de profil din tara: pesticidele. SPPP Suceava se loveste de imposibilitatea neutralizarii si distrugerii pesticidelor, fungicidelor si a substantelor organoclorurate iesite din uz si devenite deseuri toxice, stocate in depozitele sale. Printr-o decizie comuna din 1993 a Ministerului Agriculturii si a Ministerul Mediului, s-a impus Inspectoratelor pentru Protectia Plantelor de atunci sa adune toate pesticidele de la fostele CAP-uri. Multe dintre substantele toxice adunate atunci asteapta si acum in magaziile betonate ale institutiei amintite.
Deseuri toxice la indemana oricui in Neamt
In judetul Neamt, Ministerul Mediului a identificat de mai multi ani locurile in care se afla aproximativ 200 de tone de deseuri toxice. Aceste deseuri, ca si-n celelelalte cazuri din Moldova, provin de la fostelor CAP-uri. Cantitati importante de insecticide, pesticide si fungicide sunt raspandite prin diferite unghere ale judetului Neamt. „Substantele toxice, al caror termen de pastrare este expirat, reprezinta o problema serioasa si nu ar exista un pericol real daca s-ar afla in zone pazite, dar unele sunt lasate de izbeliste”, a precizat directorul ASPM Neamt.
In Bacau, cheltuieli pentru neutralizare
Ca sa distruga deseurile chimice ramase dinainte de 1989, Serviciul Public de Protectie a Plantelor Bacau a alocat acestei activitati aproape 138.000 de dolari. Colectarea s-a facut in urma cu patru ani, cu implicarea institutiilor de control din domeniul protectiei mediului, precum si a Directiei Agricole, a Politiei si a Prefecturii. In acest mod, s-a raspuns solicitarilor Uniunii Europene, care obliga Romania sa distruga aceste substante toxice in conditii de maxima siguranta. „Melanjul de substante fitosanitare va fi distrus in Germania, in conditii foarte stricte. Daca acest lucru s-ar petrece in Romania, costurile ar fi fost de cateva ori mai mari”, a precizat directorul Serviciului Public de Protectie a Plantelor Bacau.
Metodele de neutralizare -scumpe si anevoioase
Metodele de eliminare a deseurilor toxice sunt de doua feluri: prin neutralizare la fabricile producatoare sau prin incinerare. Prima metoda este destul de costisitoare si anevoioasa deoarece deseurile trebuie transportate separate pe categorii, iar cele mai multe dintre ele s-au amestecat in timp. Cea de-a doua metoda este costisitoare pentru agentii economici care au deseurile in custodie. Singura solutie viabila ramane accesarea fondurilor europene nerambursabile destinate ecologizarii. Pana in 1990, astfel de deseuri erau injectate in subsol la baza sondelor de mare adancime, procedeu extrem de daunator pentru apele subterane. Conform noilor reglementari legale, entitatile care ingroapa astfel de reziduuri toxice risca amenzi de la 30 milioane pana la un miliard lei vechi sau pedepse cu inchisoarea de pana la sapte ani daca prin aceasta fapta au fost puse in pericol viata si sanatatea populatiei.
