» In fiecare zi, cate un vapor este atacat de pirati, astfel ca, anual, aproape 300 de nave comerciale si de pasageri trec prin asemenea experiente.
» Acum doua zile, un tanc petrolier cu echipaj format in mare parte din romani a fost asaltat de pirati somalezi in Golful Aden.
» Abia anul acesta, in urma sechestrarii unui vas de croaziera in apropierea coastelor Somaliei, Consiliul de Securitate al ONU a autorizat actiuni pe scara larga sustinute de navele militare impotriva filierelor de crima organizata ce opereaza pe mare.
Joi, un tanc petrolier de mici dimensiuni, inmatriculat in Italia, a fost atacat de pirati somalezi in Golful Aden. Echipajul motonavei "Mare di Venezia", format in cea mai mare parte din romani, a reusit sa scape gratie unor manevre de fortaj. Atacatorii au fost observati din timp de catre marinarii romani, iar comandantul tancului a ordonat schimbarea brusca a directiei de mers spre larg. In cele din urma, piratii au abandonat urmarirea, iar nava italiana si-a reluat cursul normal. Numarul atacurilor s-a intensificat in ultimul timp pe coasta Somaliei. Cu o zi inainte de incidentul in care a fost implicata nava "Mare di Venezia", cativa somalezi au incercat sa abordeze un vas care naviga sub pavilion Malta.
Nici un navigator nu-si aminteste cu placere de Stramtoarea Malaga, Somalia, de vestul Africii si de America Centrala. Ori de cate ori navigheaza in aceste trei zone controlate de pirati, marinarii traiesc un stres maxim. Sunt potentiale victime. Oficial, la bordul navelor comerciale sunt prevazute masuri-standard pentru preintampinarea atacurilor, insa nici un manual nu poate reproduce tensiunea maxima la care este supus echipajul in astfel de momente.
Noapte alba in Oceanul Indian
Emotiile traite intr-o astfel de situatie nu se uita niciodata. Dumitru Anghel, navigator pensionat, isi aduce aminte cum a fost atacat de pirati in urma cu 24 de ani: "In 1984 eram motorist pe mineralierul de 55.000 tdw «Buhusi». Eram in drum spre un port indian. Se stia ca in apropierea coastelor Indiei navele sunt atacate. Pe noi ne-au lovit noaptea. Comandantul a dat alarma. A fost anuntata paza de coasta. Echipajul a format doua echipe in tribord si babord. S-au aprins luminile si au pornit pompele de incendiu. Mai multe pirogi au atacat mineralierul. Nu au reusit sa urce la bord. Doi dintre pirati s-au agatat de lanturile de ancora, dar au fost indepartati cu ajutorul furtunurilor de incendiu. Au cazut in apa, dupa care atacatorii s-au retras. Totul a durat cam doua ore. Nu aveam arme de foc la bord. Ne-am luptat cu manivelele si instalatiile de incendiu". Marinarul a mai precizat ca stia, din experienta incidentelor anterioare in care au fost implicate alte nave din flota, ca, daca piratii ajungeau la bord, furau tot: apa, alimente, combustibil, materiale si bunurile echipajului.
Flota de stat a inregistrat, pana in 1989, mai multe atacuri din partea piratilor. S-a ajuns pana la confruntari om la om, insa, comparativ cu restul statelor din Occident, navele romanesti sufereau putine atacuri. Romanii nu aveau lucruri de pret la bord si erau bataiosi. Piratii se alegeau in urma unui "raid" asupra unui vapor romanesc doar cu alimente, apa si combustibil. In prezent, autoritatile romane nu detin o situatie exacta a navigatorilor romani ambarcati la bordul vaselor straine care au fost implicati in incidente asemanatoare. Companiile si armatorii privati se feresc sa faca publice atacurile piratilor, in principal din cauza prejudiciului de imagine care le afecteaza relatia cu clientii.
Complicitatea autoritatilor
"Acum vreo doi ani am facut un voiaj in apele Golfului Aden. Echipajul a fost informat despre posibilitatea unui atac din partea piratilor. Comandantul nostru discutase in ultimul port cu alti marinari si eram pregatiti. Norocul nostru a fost ca nu aveam sume mari de bani la bord. Am traversat linistiti zona periculoasa din apropierea Somaliei. In urma noastra venea un cargou care a fost atacat. Am primit mesaje disperate despre impuscarea unui membru din echipaj. Din cate am inteles, atacatorii au oameni infiltrati in porturile din zona, care colecteaza informatii despre nava, marfa, traseu si existenta valutei la bord. Daca detii sume mari de bani si ei afla acest lucru, esti sigur condamnat. Este clar ca aceste atacuri se intampla sub ochii inchisi ai autoritatilor de acolo. Nu ai cum sa interceptezi o nava ce navigheaza cu 13 sau 15 noduri fara sa-i cunosti cursul de navigatie", ne-a marturisit Alexandru Alexa, ofiter I punte. De altfel, mai multi navigatori au remarcat faptul ca atacurile se desfasoara dupa principiul "punct ochit, punct lovit". Piratii sunt dotati, pe langa armament, cu statii de emisie-receptie si telefoane. Comunica in permanenta cu informatorii de pe uscat si cunosc cu precizie pozitia navelor aflate in mars. "E clar ca autoritatile din zonele de risc sunt total depasite. Somalia nu este un caz singular. Pe de o parte, nu pot interveni, in lipsa unor mijloace tehnice, dar, pe de alta parte, nu se omoara cu rezolvarea cazurilor de piraterie. Daca mai punem la socoteala faptul ca atacurile se produc in apele internationale, navele si echipajele sunt complet lipsite de protectie in fata atacatorilor. Am fost la un pas sa traiesc pe viu un astfel de incident in Stramtoarea Malaga. Norocul a facut ca marea agitata si distanta relativ mare la care am observat doua ambarcatiuni suspecte sa permita evitarea abordarii. Am raportat incidentul autoritatilor portuare, a fost inregistrat si atat", isi aminteste un comandant de cursa lunga, care a preferat sa ramana anonim.
Industria pirateriei
In mod paradoxal, tehnicile de abordaj ale piratilor au evoluat mai rapid decat forta de reactie din partea statelor cu responsabilitati in zonele de risc. Daca piratii din apele asiatice au ramas la stadiul armelor albe, in Somalia situatia a scapat de sub control. In lipsa unui guvern functional, formatiuni paramilitare controleaza apele din apropierea coastelor si au dezvoltat o adevarata industrie a pirateriei. Navele sunt atacate dupa tactici bine puse la punct, iar principalul scop al infractorilor a devenit rascumpararea ostaticilor.
Ultimul caz de amploare a fost semnalat la sfarsitul lunii iulie, atunci cand in portul Constanta a acostat un vas al carui echipaj a trait clipe de groaza. Nava "Amiya Scan", cu un echipaj format din rusi si filipinezi, a fost sechestrata o luna si patru zile de piratii somalezi.
Marinarii au povestit ingroziti autoritatilor cum au fost amenintati cu moartea si ca primeau doar o cana de apa pe zi. "Atacul s-a produs la mare distanta de coasta. Piratii au stat ascunsi dupa o nava comerciala care nu a trezit suspiciuni echipajului de la bordul vasului «Amya Scan». Cand cele doua vapoare s-au apropiat unul de celalalt, piratii ne-au ajuns cu doua salupe rapide si au urcat la bord. Marinarii nu au avut timp sa reactioneze", a declarat Adrian Mihalcioiu, reprezentantul Organizatiei Internationale a Transportatorilor ITF Romania. In urma unor negocieri cu armatorul, nava a fost lasata sa plece. Pe toata durata sechestrului, vasul comercial a fost un pericol pentru navigatie, intrucat nu avea marinari la bord. Pradatorii somalezi si-au dezvoltat adevarate baze la tarm. Sunt impartiti pe zone, exact ca sistemul mafiot italian. Statul somalez nu reuseste sa controleze acest fenomen, iar pe coasta Somaliei pirateria a devenit principala sursa de venit a tinerilor.
Mandat ONU pentru vanarea raufacatorilor
Punctul culminant, care a determinat, de altfel, adoptarea unei pozitii internationale impotriva pirateriei, a fost atins o data cu atacarea navelor de croaziera. Piratii ce actioneaza in zona coastelor Africii au interceptat la inceputul verii un iaht francez de lux, cu 30 de oameni la bord, care se intorcea, fara pasageri la bord, din Insulele Seychelles. Nava "Le Ponant" a fost atacata de 10 pirati, care au indepartat vasul de la ruta initiala si s-au indreptat apoi spre coasta de est a Somaliei. Statul francez a rascumparat ostaticii dupa plata unei sume ce nu a fost facuta publica. Un alt incident asemanator s-a produs la scurt timp dupa atacul navei franceze. De aceasta data echipajul a reusit sa scape de raufacatori, desi acestia au utilizat aruncatoare de grenade si armament de infanterie. Nava "Seabourn Cruises" a fost atacata cu rafale de mitraliera si grenade RPG in largul coastelor Somaliei. Doua ambarcatiuni usoare s-au apropiat de vasul de pasageri aflat in mars la 160 kilometri de coastele somaleze, iar raufacatorii au deschis focul. Echipajul american a reusit sa respinga prima tentativa de abordaj, a marit viteza si a schimbat directia de navigatie. Cei 151 de pasageri, majoritatea americani, au stat pe toata durata incidentului intr-un salon. Un singur membru al echipajului a fost ranit. Unul dintre pasageri, canadianul Mike Rogers, a povestit ca impuscaturile au inceput la ora 6.00 dimineata. "Capitanul ne-a spus ca va face absolut orice pentru ca piratii sa nu urce pe vas", a declarat Rogers. Peste 12 vase de croaziera au fost in ultima perioada subiectul atacurilor. In urma acestor incidente, Consiliul de Securitate ONU a votat in unanimitate o rezolutie ce permite statelor sa utilizeze mijloace militare pentru a reprima actiunile piratilor somalezi. Mai multe vase si aeronave militare patruleaza in prezent in apele somaleze. Este pentru prima data cand comunitatea internationala intervine hotarat impotriva raufacatorilor, desi de peste zece ani companiile de navigatie reclama atacurile asupra navelor comerciale. z
indicatii
Rute periculoase
Potrivit centrului antipiraterie din Kuala Lumpur, care inregistreaza si coordoneaza interventiile in cazurile de piraterie, in Somalia orice vapor este o potentiala tinta, iar echipajelor li s-a indicat sa navigheze la cel putin 200 de mile marine de coasta somaleza. In 2006, biroul international a inregistrat 239 de atacuri, iar anul trecut 250 de vapoare au fost abordate.
Misiuni internationale
Fregatele romanesti, pregatite de lupta
Cele doua fregate achizitionate de la englezi au capacitati de actiune in cadrul misiunilor internationale. Vasele "Regele Ferdinand" si "Regina Maria" participa prin rotatie la operatiunea "Active Endeavour", derulata sub mandat NATO in zona orientala a Marii Mediterane. Navele sunt specializate in descoperirea, interogarea si actiunea impotriva navelor suspecte, iar echipajele sunt antrenate in proceduri de abordare fortata. Mandatul NATO le da dreptul sa utilizeze armamentul de bord daca situatia o impune. In prezent, nu exista o solicitare din partea comunitatii internationale privind participarea la misiuni impotriva filierelor de crima organizata din zona Somaliei, insa precedentul a fost creat cu ocazia sechestrarii echipajului si pasagerilor navei franceze de pasageri. Marina militara a Frantei a dislocat in zona periculoasa o fregata mandatata sa intreprinda actiuni impotriva piratilor.
