Cum obţin serviciile secrete mandatele de interceptări
Serviciile secrete fac solicitări pe siguranţa naţională la procurorul general al României (poziţie în care se va afla Tiberiu Niţu), care, dacă avizează solicitarea, o trimite la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la judecători anume desemnaţi (au certificate ORNISS). La rândul lor, judecătorii anume desemnaţi emit mandatele de interceptări/ filaje/ infiltrări (pentru filmări din interiorul organizaţiilor sau a persoanelor vizate). Procurorul general HOTĂRĂŞTE dacă trimite la judecători solicitările serviciilor secrete.
De ce este periculos amendamentul lui Iordache
Acest amendament care nu permite serviciilor secrete să trimită probele la procurori pentru a fi valorificate, dacă devine text de lege, ajută chiar la favorizarea unei crime despre care serviciile secrete află înainte de producerea ei. În plus, beneficiarii amendamentului ar fi marii corupţi ai României şi gulerele albe care spală zeci de milioane de euro. Amendamentul a mai fost propus in 2012 chiar de Ministerul Justiţiei, care a făcut proiectul, dar a fost eliminat la cererea SRI.
Cum poate favoriza amendamentul Iordache săvârşirea unei crime la comandă
Dacă, spre exemplu, Serviciul Român de Informaţii urmăreşte/ interceptează/ filează, în baza unui mandat de siguranţă naţională, un suspect de finanţare a unei organizaţii teroriste şi din informaţiile obţinute (prin interceptări, filaje etc.) rezultă că acesta are legături cu organizaţii de criminalitate care pun la cale un asasinat, serviciul secret, din cauza amendamentului Iordache, nu are voie să trimită aceste probe procurorilor pentru a împiedica producerea acelui asasinat. Până află procurorii modul de operare şi găsesc probele prin care se va produce asasinatul, pentru a-l preveni, asasinatul poate fi comis deja.
Spre exemplu, în baza unui astfel de mandat pe siguranta nationala, emis de judecător, a fost prevenit un asasinat la comandă. Şi anume, SRI a aflat din timp că sub maşina lui Bogdan Mararu (lider interlop din Neamţ) este plasată o bombă; ofiţerii serviciului secret au transmis probele şi informaţiile, iar asasinatul a fost dejucat, bomba dezamorsată. Ba chiar autorul a fost identificat, iar cel care a comandat omorul a fost arestat. Era vorba de o reglare de conturi între lideri interlopi, dar putea fi foarte bine vorba de un parlamentar care a propus un amendament ce nu convinea lumii infracţionale, putea fi vorba de un judecător sau procuror.
Ce se întâmpla dacă era în vigoare amendamentul deputatului PSD Iordache? SRI nu avea voie să dea probele pentru identificarea victimei, a modului de operare, a autorului şi a celui care a comandat crima. Serviciul secret era obligat, potrivit amendamentului deputatului Florin Iordache, să arhiveze informaţiile-probe sub formă secretizată (clasificată) pe 50 de ani şi ofiterilor SRI să nu le pese că un om, cetăţean român sau străin aflat pe teritoriul României, va fi asasinat.
Beneficiarii importanţi ai amendamentului Iordache: politicienii corupţi
Dacă va fi aprobat amendamentul lui Iordache, marii corupţi ai ţării scapă de dosare penale. Spre exemplu, dacă din informaţiile obţinute în baza Legii siguranţei naţionale (cu mandate avizate de judecători anume desemnaţi) se află de legăturile suspecţilor cu politicieni care îi protejează contra beneficii, serviciul secret nu mai are voie să trimită aceste indicii/probe (de obicei interceptări şi filaje) la DNA, pentru a se instrumenta dosare de corupţie.
Mare parte ale dosarelor de corupţie la nivel înalt sau cele de spălări de bani săvârşite de gulerele albe sunt făcute pe sesizări şi probe trimise de serviciile secrete, care obţin informaţiile prin interceptări pe mandate de siguranţă naţională obtinute de la judecatori de la Inalta Curte.
Daca reuseste sa mai tergiverseze judecarea si amendamentul este inclus in lege, fostul senator Voicu poate scapa mai usor de cei 5 ani de inchisoare dati de instanta de fond
De notorietate este dosarul fostului senator Cătălin Voicu, condamnat de prima instanţă de judecată de la Înalta Curte la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, luare de mită (în total 260.000 de euro). Pentru instrumentarea dosarului lui Voicu, DNA a folosit, ca probe iniţiale, importante în economia instrumentării dosarului, interceptări obţinute pe mandat de siguranţă naţională.
Fostul senator PSD Cătălin Voicu a criticat în permanenţă faptul că interceptările din dosar sunt pe mandat de siguranţă naţională, că SRI ar fi contrafăcut aceste convorbiri şi a cerut ba expertizarea vocii, ba expertizarea aparaturii.
Dacă amendamentul va fi adoptat înainte ca recursul lui Voicu să fie judecat de instanţa supremă ( prima instanta la condamnat la 5 ani inchisoare), probele obţinute pe mandate de siguranţă naţională sunt anulate deoarece în penal se beneficiază de legea cea mai favorabilă şi ex-senatorul Voicu poate scăpa mult mai uşor.
Alti posibili beneficiari: judecatorii Costiniu, Costache, Dinu, Barsan, Pusoiu, acuzati de coruptie
Şi în dosarul judecătoarelor Antonela Costache şi Viorica Dinu, arestate pentru sutele de mii de euro luate ca mită pentru eliberarea infractorilor, între care şi Dinel Nuţu Staicu (fost preşedinte al SIF Oltenia), primele probe au fost sesizările unui serviciu secret, tot pe mandat de siguranţă naţională.
De asemenea, ancheta DNA în dosarul judecătoarelor de la Înalta Curte, Gabriela Bârsan şi Iuliana Pusoiu, a demarat tot în baza unor sesizări şi capete de probe de la un serviciu secret, probe obtinute în baza mandatelor de siguranţă naţională emise de un judecător.
Tot pe baza unor interceptari pe astfel de mandate a fost anchetat si apoi trimis in judecata si fostul sef de sectie de la Inalta Curte, Florin Costiniu, in dosarul lui Catalin Voicu, si a fost condamnat de prima instanta de judecata.
Naşterea amendamentului salvator pentru politicienii si magistratii corupţi, dar care permite si producerea unui asasinat cunoscut de serviciile secrete pentru ca ofiterii de informatii nu au voie sa le comunice procurorilor probele detinute
În Comisia Juridică a Senatului de săptămâna trecută s-a discutat despre modificările la modul de emitere şi punere în practică a interceptărilor pe mandat de siguranţă naţională din Legea 51/1991 (Legea siguranţei naţionale), adaptând-o prevederilor din Legea 535/2004 privind combaterea terorismului, modificări propuse de proiectele trimise de Ministerul Justiţiei.
Potrivit Legii 535/2004 (care vizează combaterea terorismului), cererea pentru interceptari ale serviciilor secrete sunt trimise spre avizare la procurorul general (în viitorul apropiat, la TIBERIU NIŢU, ce va fi numit nu peste mult timp), care, daca vrea, le trimite la judecătorii anume desemnati de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Judecatorii emit mandatele pe siguranta nationala.
Această procedură este practicată din 2004, când a fost adoptată Legea 535 de combatere a terorismului, dar nu era trecută şi în Legea 51/1991 – Legea siguranţei naţionale. În concluzie, trebuia adaptată şi această lege emisă în 1991 la realităţile de acum (România – membră a NATO şi UE, plus evoluţia tehnicii şi modernizarea modului de săvârşire a infracţiunilor, cum ar fi cele informatice, care nu erau în 1991 la nivelul de acum şi care pot atenta la securitatea ţării).
În proiectul trimis de Ministerul Justiţiei se preciza că mandatele de siguranţă naţională se dau pe o durată de şase luni şi pot fi reînnoite pe maximum 2 ani.
La acest proiect de armonizare a Legii 51/1991 a fost inclus şi amendamentul deputatului PSD, Florin Iordache.
Daca se adopta si se promulga, practic se anulează atât dosarele de corupţie, care conţin interceptări pe mandate de siguranţă naţională avizate de judecători, cât şi spălările de bani sau prevenirea asasinatelor la comandă (care, pe legislatia actuala, pot fi anunţate din timp de serviciile secrete tot în baza interceptărilor, filajelor, infiltrărilor etc).
Textul-amendament depus de deputatul PSD, care anulează posibilitatea instrumentării unor dosare de corupţie, de criminalitate economico-financiară şi chiar de prevenire a unor asasinate, este: „Art. 129 – (1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii şi a mandatului prevăzute la art. 125. Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art. 61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale“.
Se observă că eliminarea probelor obţinute de serviciile secrete este pusă spre finalul amendamentului, sub o formă implicită, probabil pentru a trece neobservate.
În limbaj comun, ultima parte a amendamentului înseamnă că interceptările serviciilor secrete făcute pe mandat de siguranţă naţională, AVIZAT de un judecător, care conţin indicii sau chiar probe despre alte infracţiuni decât cele privind siguranţa naţională, nu mai pot fi trimise procurorilor.
