» Proiectele de viitor ale Romaniei trebuie sa aiba ca principala tinta indeplinirea standardelor pentru adoptarea monedei unice europene si pentru aderarea la spatiul Schengen. Alte domenii care nu ar trebui neglijate pe viitor ar trebui sa fie sanatatea si educatia.
» Reprezentantii principalelor partide politice din Romania spun ca, in plan extern, Romania trebuie sa-si consolideze pozitiile in UE si NATO.
In 2002 si in 2007, Romania a reusit sa-si atinga cele doua obiective pe care si le-a propus la inceputul anilor ‘90: aderarea la NATO si UE. Daca pana in 2007 principalele proiecte de modernizare au fost facute din dorinta de a finaliza procesul de negociere cu UE si NATO, politicienii spun ca, pe viitor, Romania trebuie sa-si consolideze pozitiile in cele doua structuri. Vasile Puscas, fost negociator-sef al Romaniei cu UE, crede ca "Romania ar trebui sa-si propuna sa devina un adevarat stat cu comportament european, si nu doar un asociat la ceea ce se intampla in Uniunea Europeana". Puscas argumenteaza ca Romania poate avea o voce puternica in UE "printr-un efort de internalizare a valorilor europene, deci un efort de a face politica interna europeana, si nu doar politica externa traditionala".
Dupa integrarea Romaniei in structurile euro-atlantice, autoritatile autohtone nu au reusit sa puna la punct o strategie coerenta pe termen lung de modernizare, ale carei principii sa fie continuate de la o guvernare la alta. Cabinetul Tariceanu a aprobat in 2008 "Strategia de dezvoltare durabila a Romaniei", care prevedea ca pana in 2030 romanii sa ajunga la nivelul mediu de trai al occidentalilor. In acest document, educatia si sanatatea erau domeniile prioritare, ministrul Dezvoltarii de atunci, Atilla Korodi, spunand ca acestea "sunt provocari cruciale" pentru noua dezvoltare a Romaniei. Strategia a fost aspru citicata, mai ales pentru perioada nerealista de recuperare a decalajului economic pe care Romania il are fata de celelalte tari UE, tinand cont ca institutul de analize Economist Intelligence Unit (EIU) prognoza recuperarea acestei intarzieri in 66 de ani.
Desi nu exista o strategie asumata, principalele partide politice autohtone au ca obiective adoptarea euro cel mai tarziu in 2014 si aderarea la spatiul Schengen pentru 2011-2012. De asemenea, alte proiecte ale partidelor ar mai fi reformarea domeniilor educatiei si sanatatii, dar si a statului. Pe plan extern, Romania isi doreste sa fie un jucator important la Marea Neagra, dar si sa isi normalizeze relatiile cu Republica Moldova, pe care sa o sprijine in parcursul ei european.
SEVER VOINESCU, PDL
Pe plan intern, democrat-liberalul Sever Voinescu argumenteaza ca "sunt multe lucruri in care trebuie intervenit", uneori avand impresia ca "totul trebuie luat de la zero". De aceea, Sever Voinescu considera ca, pe termen lung, Romania trebuie sa faca "reforma statului, care inseamna o reducere drastica a dimensiunilor statului si o reorientare a activitatilor prioritate, nu numai o noua Constitutie si un nou Parlament".
In opinia deputatului democrat-liberal, "singurul lucru pe care trebuie sa il faca Romania in NATO si UE este sa-si creasca profilul si influenta in fiecare dintre acestea". Astfel, in NATO, "Romania ar trebui sa isi asume curajos si responsabil misiunile Aliantei si fiind in prima linie a celor care raspund amenintarilor spatiului euro-atlantic", iar in UE "eforturile ar trebui sa fie mai ales interne, pentru sporirea puterii economice", deoarece in comunitatea europeana acest aspect "conteaza cel mai mult". Sever Voinescu considera ca singura modalitate prin care pot fi atinse aceste obiective este "ca Romania sa aiba un guvern de dreapta".
Voinescu ne-a spus ca Romania "nu are dimensiunile suficiente pentru a juca un rol fie si in plan regional si nu poate fi o putere regionala fara UE si NATO, care ii asigura un spatiu de prosperitate si securitate".
VASILE DANCU, PSD
Social-democratul Vasile Dancu critica faptul ca, in ultimii 20 de ani, Romania nu a avut o strategie coerenta de dezvoltare, astfel incat "acquis-ul comunitar a tinut loc de strategie de modernizare, pentru ca Romania a fost obligata sa faca niste lucruri cum ar fi modernizarea armatei sau reglarea competentei si concurentei si a pietei libere, insa mai sunt multe de facut". In opinia social-democratului, proiectele de modernizare a Romaniei ar trebui sa acopere pe termen lung mai multe aspecte. In primul rand, "modernizarea administratiei, si mai transparenta", adica "descentralizarea sau simplificarea limbajului administrativ". In al doilea rand, Dancu spune ca ar trebui realizata "reforma invatamantului, astfel incat sa fie de calitate, iar Romania sa ajunga sa aiba macar o universitate in primele 500 din lume".
In al treilea rand, social-democratul sustine ca Romania are nevoie de o strategie de modernizare care "sa spuna ce se va intampla in urmatorii 30-50 de ani" si care sa defineasca "exceptionalitatea romaneasca". Potrivit lui Dancu, printre domeniile in care Romania s-ar putea afirma ar fi turismul geriatric, care "nu este de elita, dar produce foarte multi bani in toate sezoanele", sau agricultura, care "ar oferi posibilitatea de a avea produse naturale, ecologice".
ADRIAN CIOROIANU, PNL
Liberalul Adrian Cioroianu sustine ca Romania are nevoie de un "proces mai larg de reforma, de la domeniul justitiei la cel al serviciilor", pentru ca "justitia a dat dovada ca nu are verticalitatea necesara caracteristica statelor UE", iar "serviciile sunt modeste fata de cele din Occident". Potrivit lui Cioroianu, prioritatea Romaniei ar trebui sa fie "depolitizarea administratiei, pentru ca politicul a patruns intr-o maniera incredibila si in acest domeniu". Apoi, modernizarea Romaniei ar trebui sa vizeze reforma invatamantului si pe cea a serviciilor, iar apoi "lumea din spatiul rural", care ar trebui adusa la niste standarde mai bune.
Adrian Cioroianu sustine ca, pe plan extern, Romania ar trebui sa aiba ca principal obiectiv "gasirea unei identitati mai vizibile in cadrul UE, printr-o specializare a ceea ce doreste sa faca acolo". In opinia liberalului, Romania nu poate avea vreun rol important nici la Marea Neagra si in cadrul Parteneriatului Estic, astfel ca "ar trebui sa fie valorificata relatia cu statele arabe, la care a renuntat atat de usor", iar "in contextul relatiilor UE cu lumea araba, autoritatile trebuie sa se implice cu o viziune proprie acolo". In Alianta Nord-Atlantica, in opinia lui Cioroianu, Romania "nu trebuie decat sa-si respecte angajamentele asumate".
Vladimir Tismaneanu, profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland, SUA
"Urgenta vitala pentru Romania imi pare a fi intarirea statului de drept, independenta justitiei si eradicarea coruptiei. Exista un scepticism raspandit privind partidele si parlamentul, ceea ce sugereaza si un potential autoritarism. De aici si necesitatea ca politica sa fie mai putin carismatica si mai mult procedurala. Vad o mare problema cu presa (mai ales media electronice). Campaniile virulente impotriva lui Traian Basescu au probat ca valorile esentiale ale unei prese independente pot fi suspendate, ocultate, anulate in functie de comandamente partizane. Presa trebuie demonopolizata pentru a restaura un registru policrom al opiniilor. Clubul Roman de Presa ar trebui sa fie activ implicat in a sanctiona deturnarea mesajelor informationale pentru scopuri tendentioase. O dezoligarhizare se impune imperios (ori, daca vreti, o putem numi de-mogulizare).
Ca proiecte de modernizare, Romania ar trebui pe viitor sa continue si sa puna in practica propunerile comisiilor prezidentiale, in special in domeniul modernizarii institutionale, al politicilor sociale, al recredibilizarii Parlamentului, al accentuarii identitatii partidelor politice. Capitalismul anarho-nomenklaturist trebuie sa lase locul unei vibrante economii de piata in care individul sa se simta stimulat si incurajat. Trebuie depasite vestigiile clientelar-paternaliste, etatismul ultra-centralist si birocratismul asfixiant si umilitor pentru cetatean. In aceeasi directie, societatea civila ar trebui sa se reafime ca reazem al unui pluralism robust.
In plan extern, imperativul este intarirea relatiilor euro-atlantice. Nu mai putin importanta este o politica deschisa, inteligenta si coerenta in raport cu Republica Moldova. Se petrec acolo lucruri extrem de importante, inclusiv la nivelul regandirii trecutului, a afirmarii valorilor democratice in lupta cu sechelele bolsevice. Romania trebuie sa fie constienta ca lupta impotriva terorismului este o cauza a civilizatiei democratice contemporane. Razboiul din Afganistan nu este doar o chestiune ce priveste doar Statele Unite. Deci cred ca va trebui intarita si adancita colaborarea pe aceasta directie. Apoi, in cadrul UE, mi se par urgente chestiunile ce tin de calitatea educatiei, de intarirea structurilor statului de drept, de lupta impotriva coruptiei. Tot astfel, in plan european, Romania poate contribui la asumarea responsabila a trecutului si fortificarea constiintei anti-totalitare europene, in spiritul Declaratiei de la Praga."
