În această săptămână, două mari puteri îşi aniversează eroii: Rusia sărbătoreşte 50 de ani de la zborul legendar prin care Iuri Gagarin devenea primul om în spaţiu, iar Statele Unite amintesc de prima lansare a unei navete spaţiale, care a avut loc acum 30 de ani.
Când, în 1957, Uniunea Sovietică a lansat primul satelit artificial în spaţiu – celebrul Sputnik – cursa spaţială era deja în plină desfăşurare; încă din 1955, cele două mari puteri, fiecare reprezentând un sistem politic şi economic, începuseră să concureze pentru Cosmos. Arhitecţii programelor spaţiale erau Serghei Koroliov, aşa-zisul „proiectant-şef”, al cărui nume a fost păstrat secret de oficialii sovietici până la moartea sa, în 1966, şi Wernher von Braun, un inginer german care, după ce lucrase pentru regimul nazist din Germania, unde construise rachetele V-2, fusese recrutat de către Statele Unite, dornice să folosească cunoştinţele sale în domeniu şi capacităţile sale intelectuale.
La început, cursa a fost dominată de Uniunea Sovietică; după prima mare victorie – lansarea lui Sputnik – a urmat a doua, un adevărat triumf, de această dată: pe 12 aprilie 1961, Iuri Gagarin a fost primul om care a ajuns în spaţiu, la bordul capsulei Vostok-1. Maşinăria sovietică de propagandă a vândut fapta lui Gagarin drept o dovadă a supremaţiei „Noului Om Sovietic” în faţa capitalismului american – şi pe moment, asta şi părea să fie, deşi numai trei săptămâni mai târziu şi americanii aveau să trimită un om în spaţiu – pe astronautul Alan Shephard. Totuşi, avea să treacă încă un an înainte ca un astronaut american, John Glenn, să reuşească să completeze o orbită a Terrei – ceea ce Gagarin făcuse la prima sa misiune.
Click pe imagini pentru a mări
Obiectivul următor: Luna
Pe 25 mai 1961, preşedintele John F. Kennedy a redefinit termenii Cursei Spaţiale, declarând în faţa Congresului că următorul obiectiv al Statelor Unite este trimiterea unui om pe Lună – şi readucerea sa pe Pământ. Atât SUA, cât şi URSS s-au lansat în pregătirea acestei misiuni, însă de data aceasta Statele Unite au fost în câştig de cauză; pe de o parte, pentru că în 1966 Koroliov a murit, iar programul spaţial sovietic şi-a pierdut conducătorul; subalternii săi au început să se certe asupra celei mai bune metode de a-şi atinge scopul, astfel încât la scurt timp după moartea lui Koroliov, URSS dispunea de mai multe programe concurente – care se luptau pentru nişte resurse financiare şi tehnice limitate.
Totodată, americanii deţineau supremaţia în domeniul informaticii, dispunând de computere mult mai avansate decât cele ale sovieticilor. Piers Bizony, eminent biograf al lui Gagarin, este de părere că, dacă spionii sovietici ar fi reuşit să fure planurile computerelor americane, este foarte posibil ca cursa spaţială să fi avut cu totul alt deznodământ – cu implicaţii greu de calculat pentru istoria întregii omeniri. Însă de data aceasta americanii triumfau, pe 20 iulie 1969 misiunea Apollo 11 atingând solul satelitului Terrei.
În anii ’70, cursa spaţială a încetat să fie o prioritate pentru cele două naţiuni, programele dezvoltate de fiecare dintre ele încetând să le pună într-o concurenţă directă; Uniunea Sovietică s-a concentrat asupra construcţiei unei baze spaţiale – MIR – iar Statele Unite şi-au folosit resursele pentru crearea programului de navete spaţiale.
Pe 12 aprilie 1981, naveta Columbia a pornit către spaţiu; la bord, comandantul John Young şi pilotul Robert Crippen. Zborul lor la bordul navetei avea să marcheze începutul unei noi ere spaţiale – o eră care însă a ajuns la sfârşit; programul american al navetelor spaţiale va înceta o dată cu ultima misiune din iunie 2011, iar un succesor al programului nu există
încă; posibil ca următoarea eră spaţială să fie condusă de către China, India sau Brazilia – sau chiar de către companii private; preşedintele Barack Obama este de părere că NASA ar putea, în următorii ani, să îşi trimită astronauţii în spaţiu la bordul unor navete sau rachete operate de astfel de companii. Totodată, Obama a definit şi următorul obiectiv al NASA: ca până în 2035, astronauţii americani să ajungă pe Marte: „Va avea loc o aterizare pe Marte”, a declarat preşedintele american, „şi eu mă aştept să fiu încă în viaţă şi s-o urmăresc în direct”.
Dumitru Prunariu, medaliat
Cu ocazia celebrării a 50 de ani de la primul zbor în spaţiul cosmic, primul şi singurul cosmonaut român, Dumitru Prunariu, care a zburat în spaţiu pe 14 mai 1981, a fost medaliat marţi la Moscova de către preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev. Alături de Prunariu au fost medaliaţi şi alţi cosmonauţi şi oameni de ştiinţă din 15 ţări. Dumitru Prunariu a petrecut în spaţiu 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute.