Pe langa insemnatatea asezarii ca loc de reculegere, liniste si rugaciune, Manastirea Hurezi constituie un important centru de cultura al epocii lui Brancoveanu. Pana in 1872, calugarii de aici se ocupau cu traducerea de carti vechi, copiau manuscrise importante, unii devenind chiar tipografi in Episcopia din Ramnic. In 1783, egumenul Hurezului de atunci scoate la tipar pe banii sai o carte devenita de circulatie in mediile culte ale acelor vremuri, denumita "Aravikon Mithologikon". Peste un secol, un invatator roman avea sa ridice din biblioteca adunata cu dorinta de cunoastere nu mai putin de 38 de manuscrise si 393 de carti tiparite in diferite limbi, toate ajunse in Muzeul National. In manastire se mai afla inca cinci calendare tinute de Brancoveanu insusi. La Schitul Sfantului Ioan se afla chiar o scoala de copisti de manuscrise. Biblioteca de aici era considerata in secolul XVIII una dintre cele mai bogate din Europa de Sud-Est.
