La mai mult de 17 ani dupa caderea comunismului, deconspirarea fostilor colaboratori ai politiei politice este un subiect mereu actual in Europa Centrala si de Est. Ultimul exemplu in acest sens este Cehia, unde prima pagina a ziarelor este ocupata de dezvaluirile legate de serviciile secrete comuniste si oamenii lor.
Ministrul ceh de Interne, Ivan Langer, a lansat o operatiune menita sa faciliteze accesul publicului la voluminoasele arhive ale politiei secrete comuniste, ramase inchise in pofida mai multor legi adoptate dupa 1990.
"Trecut deschis"
Operatiunea, denumita "Trecut deschis", urmareste centralizarea arhivelor aflate in prezent in trei departamente (contraspionaj, informatii civile si informatii militare), pentru a le reorganiza, declasifica, digitaliza si publica pe Internet. Cateva dosare publicate in ultimele zile la Praga au facut valva. Un cantaret indragit, un fost premier si un vicepresedinte al televiziunii nationale au fost deconspirati pentru colaborarea cu serviciile secrete cehoslovace StB (Statni Bezpecnost).
Interpret si compozitor la moda, Jaromir Nohavica era considerat opozant al regimului comunist, insa, in realitate, la sfarsitul anilor ‘80 a semnat un angajament de colaborare cu StB. In acelasi timp, presa a publicat si documente conform carora directorul de programe al televiziunii publice, Frantisek Lambert, ar fi facut parte din "Militiile Populare", unitati paramilitare controlate de Partidul comunist cehoslovac.
Un caz aparte este cel al lui Josef Tosovski, fost director al Bancii Nationale a Cehiei si premier pentru scurt timp in 1998. Potrivit arhivelor, el a realizat analize economice la cererea StB si a relatat serviciilor secrete intalnirile cu agenti economici straini, in perioada 1986-1988, cand era consilierul Bancii de Stat a Cehoslovaciei. Tosovski a fost presedinte al Bancii Nationale intre 1990 si 2000. Vaclav Havel l-a numit premier interimar, intre ianuarie si iulie 1998, pentru a depasi criza guvernamentala generata de indepartarea lui Vaclav Klaus din fruntea guvernului ceh.
Confruntat cu acuzatiile de colaborationism, Tosovski (56 de ani) a negat tot. Oricum, la ora actuala el nu detine o functie importanta in Cehia, ci in Elvetia, unde conduce Institutul pentru Stabilitate Financiara.
Comandoul ucigas
O alta dezvaluire spectaculoasa este cea cu privire la un detasament de agenti ucigasi, care desfasura operatiuni speciale in Germania de Vest. Bazandu-se pe documente de arhiva ale serviciului de spionaj, ziarul "Dnes" afirma ca trupa specializata de comando, formata din aproximativ o suta de agenti, a fost infiintata in 1972, in cadrul serviciului de contraspionaj militar VKR (Vojenská Kontrarozvedka). Membrii ei erau instruiti sa execute rapiri, crime, atentate si operatiuni de destabilizare si sabotaj.
"Era un proiect secret al VKR, doar putine persoane din conducere stiau de existenta lui", a declarat Milan Macak, cercetator al activitatii acestui serviciu de spionaj. El sustine ca agentii erau pregatiti in vederea eliminarii politicienilor, economistilor, militarilor vest-germani, precum si pentru desfasurarea unor operatiuni pe terenul unor obiective strategice din Germania, cum ar fi baze americane, statii radar, baze aeriene, electrocentrale.
In acest scop, comandoul dispunea de o ampla retea de agenti in Germania de Vest, conform aceleiasi surse. "Daca dam publicitatii intreg dosarul, Republica Ceha ar fi afectata", a declarat Macak, insistand ca fostii agenti secreti nu se mai afla in randurile actualelor servicii de informatii ale Cehiei.
Istoria bisericeasca, sub lupa
Dupa modelul polonez, Bisericile Catolice ceha si slovaca au decis rand pe rand sa se ocupe de trecutul lor din epoca regimului comunist, dupa ce au evitat ani de zile sa deschida acest dosar delicat. Totusi, Bisericile din cele doua tari isi propun mai degraba o ancheta istorica globala decat o verificare caz cu caz a trecutului preotilor si demnitarilor, asa cum face Biserica poloneza, care a infiintat in acest scop o comisie speciala.
In Slovacia, Consiliul pentru interpretarea istoriei bisericesti, care va fi format din istorici si condus de monseniorul Viliam Judak, nu va cerceta doar istoria Bisericii in timpul regimului comunist, ci si legaturile cu statul fascist slovac (1939-1944) condus de Josef Tiso, un preot considerat responsabil pentru deportarea a 70.000 de evrei slovaci.
In Cehia, un grup de lucru format tot din istorici va studia legaturile Bisericii cu regimul comunist si cu politia sa secreta. Initiativa nu vine direct de la Conferinta episcopilor cehi, ci de la Academia crestina, o asociatie confesionala independenta. "Pentru a incepe un proces de reflectie, este necesara, in primul rand, o viziune obiectiva asupra a ceea ce ascund arhivele StB", apreciaza Stanislav Novotni, directorul asociatiei.
Politistii, la control!
Nici politistii nu scapa de verificari. O mie de oficiali din cadrul Ministerului ceh de Interne vor fi anchetati pentru a se stabili daca au colaborat sau nu cu fostele servicii secrete. "Ancheta va viza toti angajatii din cadrul politiei, toti directorii unitatilor de politie pe plan national si toti directorii administratiilor noastre regionale si districtuale", a declarat seful politiei cehe, Vladislav Husak.
Investigatia a fost lansata la scurt timp dupa ce directorul biroului ceh al Interpol, Pavol Mihal, a fost demis din functie in urma dezvaluirii rolului sau de fost agent StB. Desi in Cehia exista din 1991 o lege a lustratiei, Mihal a reusit sa o eludeze, modificandu-si in chestionar prenumele din Pavol in Pavel.
Dezvaluiri pe banda rulanta
"Au aparut multe cazuri intr-o perioada scurta", remarca Michel Perottino, cercetator la Centrul francez de cercetare pentru stiinte sociale de la Praga (CEFRES). Desi momentul publicarii dosarelor coincide cu venirea la putere a noului guvern de centru-dreapta condus de liberalul Mirek Topolanek, Perottino apreciaza ca "este dificil de spus daca seria de dezvaluiri recente are vreo semnificatie politica", din cauza diversitatii domeniilor din care provin fostii colaboratori.
Sociologul Ivan Gabal considera ca este vorba despre o urmare logica a procesului de epurare care a inceput dupa "Revolutia de Catifea" si continua de atunci. "Astazi facem ceea ce am fi putut face si inainte, cu putina bunavointa", afirma, la randul sau, Pavel Zacek, aflat de cateva luni la conducerea arhivelor Ministerului de Interne. "Dupa atatia ani, stim mai bine sa ne orientam in aceste arhive, unde sunt cateva mii de pagini, si sa gasim ceea ce altadata preferam sa ignoram", adauga el.
Dificilul proces de dezvaluire a trecutului comunist a inceput in 1991, cand parlamentul cehoslovac a adoptat o lege a lustratiei care le interzicea fostilor agenti sa ocupe posturi de rang inalt in administratie, justitie, armata, politie, presa sau firme detinute majoritar de stat. Intr-o prima etapa, accesul la arhive a fost permis doar persoanelor care aveau dosare, ulterior Ministerul de Interne publicand o lista cu circa 75.000 de colaboratori ai fostei politii secrete. "Este vorba despre inlaturarea acestor oameni din functii importante, vitale pentru stat, nu despre prigonirea lor", reaminteste sociologul Ivan Gabal.
