» In judetul Constanta, pe teritoriul comunelor Fantanele si Cogealac, se construieste cel mai mare parc eolian din Europa, cu 240 de turbine.
Tot acest ansamblu va fi gata la inceputul anului 2011 si va produce 600 MW – echivalentul randamentului dat de un reactor nuclear de la Cernavoda. Conform studiilor, Dobrogea este considerata a doua zona din Europa, dupa nordul Germaniei, propice constructiei instalatiilor eoliene.
Am plecat spre noua patrie a lui don quijote. Probabil ca legendarul erou a fost coplesit de numarul "dusmanilor" din tara natala, asa ca a decis sa se refugieze in Romania. Mai exact, in comuna Fantanele, o localitate cu vreo 2.000 de suflete, undeva in mijlocul Dobrogei. Acolo se construieste cel mai mare parc eolian din Europa. Vor fi in total 240 de instalatii de producere a energiei electrice cu ajutorul vantului.
Sunt niste colosi de 100 de metri inaltime, atat de lungi le sunt "picioarele", in varful carora se vor invarti elice cu trei brate. Fiecare brat are 48 de metri lungime. Ce sa mai spunem de Don Quijote – e clar de ce a "fugit" de acasa, dupa ce aflam ca Spania e una dintre cele mai eoliene tari din lume. Acest stat obtine la ora actuala, cu ajutorul vantului, 45% din necesarul sau de energie electrica. Romania e, in schimb, un teritoriu virgin, unde rafalele de vant suiera inca nestapanite. Studiile de meteorologie arata insa ca Dobrogea este a doua zona din Europa, dupa nordul Germaniei, ca potential de "fabricare" din aer a curentului electric.
"Padurea" celor 240 de turbine eoliene
Mergem pe soseaua de la Constanta spre Tulcea, cale de 55 kilometri. Parca am calatori printre valuri. Pamantul se inalta si se coboara linistit in curbele sale. Culmile si vaile isi schimba ametitor culoarea la fiecare intoarcere a privirii, de la verdele culturilor de toamna la cenusiul inradacinat al ciulinilor. Depasim sate desirate, case mici de-a lungul fasiei de asfalt care uneste, in zare, pamantul cu cerul. si deodata, in departare, gigantii. Turbinele eoliene. Doar un palc e acum. Numaram cel putin 20 de "tulpini", cu tot cu "crengile" lor, inca nemiscate.
Oricum, sunt mai multe asemenea trunchiuri artificiale, comparativ cu peisajul din jur, chelit de pomi. Zona e in plin santier. Prima etapa a constructiei se va incheia in primavara anului viitor, cand vor fi date in functiune cele 139 de turbine de pe teritoriul comunei Fantanele. Restul instalatiilor – inca 101 – vor fi plantate in perimetrul unei localitati vecine – Cogealac – si vor porni cel mai tarziu la inceputul anului 2011. Acesta e, pe scurt, planul prezentat de CEZ – un concern energetic din Cehia, decis sa investeasca 1,1 miliarde euro pentru a dresa furtunile Dobrogei.
137 kilometri de drumuri pentru santier
Ne pierdem apoi in mijlocul campului, tot mai departe de soseaua nationala. Strainii au construit 137 kilometri de drumuri din piatra risipite in toate directiile, spre amplasamentele viitoarelor turbine. Caile de acces acopera 600 de hectare de teren, exact suprafata pe care se va intinde parcul morilor de vant. Pentru aceasta retea locala a fost nevoie de aproape un milion de tone de piatra, in conditiile in care macadamul are o grosime de 30 de centimetri. Important e ca rotile de gabarit depasit sa nu se afunde in pamantul cleios. S-a calculat ca va fi nevoie de 1.600 de camioane pentru a transporta toate componentele instalatiilor de vant care vor fi montate in aceasta zona.
Ganditi-va ca doar o sectiune din piciorul care sustine elicea cantareste 40 de tone. Dar sunt alte piese mult mai grele, precum nacela, care ajunge la 86 de tone. Nici elicea nu e deloc usoara – cele trei brate ale sale cantaresc in total 27 de tone. Cand le privesti de departe, deja montate, agregatele acestea nu par atat de mari si de grele. Cu toate acestea, diametrul turnului, la baza sa, atinge 4,3 metri.
Tehnologie americana
Ajungem la cartierul general al santierului. Vedem o cladire cu un etaj, formata din mai multe containere puse unul peste altul. Din birouri si pe holul ingust circula graiuri diferite – ceha, engleza, romana, germana. E un santier multinational, ni se explica mai tarziu. Peste 400 de muncitori au venit in comuna Fantanele sa construiasca parcul eolian. Sunt brazilieni, germani, americani, cehi. si asta, pentru ca piesele componente ale instalatiilor de vant vin de la fabrici din toata lumea. Iar furnizorii si-au trimis si muncitorii aferenti sa monteze agregatele.
Spre exemplu, elicele au fost aduse din Brazilia. Turnurile au fost fabricate in Germania si China. Alta componenta importanta a turbinei e nacela, pe care e montata elicea, facuta tot in Germania. Cehii sunt cei care manageriaza intregul santier. Fundatia fiecarui turn este turnata de muncitori care fac parte dintr-un concern francez. Alte componente ale turbinelor vin din Spania. De remarcat ca intreaga tehnologie din acest parc eolian al Dobrogei apartine americanilor de la General Electric.
Am semnat fisa pentru protectia muncii
Primul om care ne intampina este responsabilul cu protectia muncii. Ne informeaza despre regulile valabile pentru muncitori, pe care trebuie sa le respectam si noi, cat timp vom ramane aici. Sunt interzise alcoolul si drogurile. Nu avem voie sa stam in apropierea macaralelor in miscare. Cand ne deplasam cu masina pe drumurile santierului, viteza maxima trebuie sa fie de 30 de kilometri pe ora. Nu avem voie sa-i intrerupem pe muncitori din lucru. Sa nu aruncam hartii sau alte mizerii decat la cos, nu pe camp. Exista containere pentru gunoi. La final, semnam fisa individuala, dupa ce am luat la cunostinta despre toate aceste porunci. Mai mult, trebuie sa purtam casca de protectie si vesta reflectorizanta. Altfel, din cate ni se spune, riscam sa ne bata obrazul muncitorii, pentru ca incalcam normele pe care ei le respecta cu sfintenie.
Romani in conducerea santierului multinational
Chiar daca sunt minoritari intr-un loc in care lucreaza oameni de pe mai multe continente, romanii au primit totusi responsabilitati importante. Am facut cunostinta, dupa ce am plecat pe teren, cu Ion Antonescu, sef de santier din partea General Electric. Inginer mecanic de masini hidraulice si pneumatice, personajul nostru, inca la prima tinerete, ne spune ca doar competenta a contat pentru functia pe care o detine. Nu vrea sa intre in detalii legate de persoana sa, dar e dispus sa ne descrie cu lux de amanunte ce se intampla in jurul nostru. Aici se lucreaza fara intrerupere, chiar si sambata si duminica. La ritmul acesta, e nevoie de numai trei zile pentru ca o turbina intreaga sa fie montata, cu tot cu piciorul sau de sustinere, cu nacela si elicea, plus toata instalatia electrica aferenta.
Mai mult timp dureaza la fundatie. Se creeaza un pilon din beton care ajunge pana la 22 de metri adancime. Trebuie sa treaca peste 50 de zile pana cand aceasta temelie sa fie apta sa sustina constructia de deasupra sa, care e, la randul sau, o adevarata uzina. Turnul din otel are in maruntaiele sale un lift care urca pana la nacela, la care se adauga diverse instalatii, precum un transformator, un generator. Nacela este, la randul sau, dotata cu o cutie de viteze si cu un generator.
"Cand am vazut morisca, am crezut ca zboara"
Al doilea roman cu functie importanta pe care l-am intalnit este Gheorghe Stanciu, supervizor in domeniul electric pe santierul de la Fantanele. El ne spune ca instalatiile eoliene incep sa produca energie in conditiile in care viteza vantului este de cel putin 3 metri pe secunda. Rafalele profitabile, energetic vorbind, sunt cele de 13 metri pe secunda. Daca "miroase" a furtuna, iar vantul sufla cu mai mult de 90 de kilometri pe ora, eolienele se opresc in mod automat.
Toata padurea asta, cu cele 240 de mori ale sale, va fi controlata dintr-o camera de comanda, cu ajutorul computerelor. De acolo vor fi dirijate "moristile", astfel incat ele sa "caute" vantul cel mai bun. Pentru acest lucru se poate roti si nacela, permitand elicei un spor maxim. La randul lor, palele elicei isi pot modifica si ele pozitia, pentru a vasli cu sarg prin oceanul de aer. Calculele arata ca aceasta uzina a vantului din Dobrogea va avea capacitatea sa produca 600 MW, ceea ce inseamna, din cate ni s-a spus, egalul randamentului pe care il da un reactor nuclear de la Cernavoda.
Peisaj cu oi, capre, vaci si eoliene. Pustietatea e brazdata de panouri de avertizare. Localnicii nu au voie sa se apropie la o distanta mai mica de 250 metri de perimetrele in care se lucreaza, pentru evitarea unor accidente. Strigam la un cioban. Ne intelegem, de departe, doar prin semne. "Credeam ca sunteti cehi", zice barbatul intre doua varste. Tot el ne-a explicat dupa aceea ca, de cand cu lucrarile astea, de-a lungul tarlalelor se aude mai putin limba romana.
Vrem sa stim cum vede el, taran din Fantanele, eolienele care rasar ca din pamant, din loc in loc, pe dealurile si prin vaile din jurul nostru. "Cand am vazut prima morisca, am crezut ca zboara", rade interlocutorul nostru, apoi isi ia la revedere de la noi, grabit dupa oile sale, care mai aveau putin si intrau intr-o zona interzisa, unde doua macarale se luptau cu o elice, s-o ridice in varful catargului deja instalat.
3.000 de euro pe an pentru o turbina
Vorbim cu primarul din Fantanele, Gheorghe Popescu. De la el aflam povestea locala a eolienelor, care a inceput cu patru ani in urma. Au aparut mai intai niste cercetatori. Au masurat viteza vantului cu aparate speciale. Dar au stabilit, mai ales, locul in care vor fi amplasate viitoarele turbine, exact in calea celor mai buni curenti de aer. Studiul a durat un an. "Pe urma a venit managerul de proiect, au fost discutii, cum sa procedam", povesteste edilul, care a organizat o adunare populara, sa afle toata suflarea localitatii ce si cum va fi.
"Multi nu stiau ce e cu eolienele astea", continua oficialul. Dar s-au dumirit oamenii atunci cand a fost vorba de bani. Daca o instalatie de vant e amplasata pe terenul tau, investitorul iti plateste o anumita suma anual. Primarul stie ca e vorba de 3.000 de euro. Pentru fiecare turbina. si ca sunt 130 de tarani care au avut norocul sa le pice cate o eoliana in batatura. Altii au avut bafta cu carul: gazduiesc cate doua asemenea moristi.
Scurta istorie a relatiilor dintre un gigant energetic, prezent in 19 tari europene, si satenii din Fantanele nu se reduce doar la exploatarea vantului. Colaborarea a fost extinsa, pentru o cat mai buna intelegere intre parti, la apa, canalizare, scoala si reciclarea gunoiului. Strainii au forat puturi de mare adancime si au extins reteaua de apa potabila spre toate gospodariile de aici, dupa care au montat si hidranti de incendiu pe mai multe strazi.
La care s-a adaugat organizarea programului de "after school" pentru copiii care buchisesc literele in scoala comunala. Urmeaza consilierea de care autoritatea locala va beneficia pentru elaborarea unui proiect european legat de sistemul de canalizare al localitatii, iar in viitorul apropiat va fi pusa la punct si colectarea selectiva a deseurilor. "Ne-au promis ca, dupa ce dau drumul la parcul eolian, vom primi curent electric gratis pentru iluminatul public", ne anunta primarul. si cand te gandesti ca romanii nu le ofera cehilor decat aerul…
