Camelia Popa
Cristina Dobreanu
redactori
"Romania libera" si biroul WAZ de la Bruxelles continua serialul "Dupa 20 de ani", in care ne-am propus sa examinam schimbarile petrecute in statele fostului lagar socialist, urmarind 20 de teme majore. Serialul lunii august analizeaza felul in care viata romanilor s-a schimbat din decembrie 1989 pana acum si evolutia preocuparilor acestora – ce fac in timpul liber, cat citesc, de ce nu mai merg la cinematograf si de ce se lasa acaparati de televizor. Perioada de tranzitie a modificat radical comportamentul oamenilor, care au trecut de la asuprire la libertate, dar si de la coada la paine la cea pentru cumpararea unui Ferrari.
Daca inainte de 1989 romanii aveau ceva bani, dar le lipseau produsele pe care sa-i cheltuiasca, acum ei sunt fascinati de cumparaturi si de petrecerea timpului liber in malluri. Valoarea lor fundamentala este banul, care le ofera atat placerea de a-si umple cosurile in hipermarketuri, cat si o pozitie mai buna in cadrul comunitatii. La nivel regional, Romania este una dintre cele mai atractive piete regionale pentru brandurile de top ale industriei luxului, alaturi de Ucraina, deoarece in ultimii 20 de ani apetitul romanilor pentru lux a devenit de nerecunoscut. Pe vremea lui Ceausescu, etichetele supreme ale luxului erau gentile-diplomat bulgaresti, hainele de astrahan, caciulile de vulpe argintie, covoarele de Cisnadie, deodorantele Farmec si televizoarele Snagov. Astazi, romanii isi afiseaza luxul prin masini care cu greu pot fi intalnite prin marile capitale ale Europei, prin haine cumparate direct de la Milano si prin case de sute de mii de euro. In ciuda evolutiilor financiare multumitoare, romanilor le lipsesc inca reperele morale si culturale. Lipsiti de modele, ei cad victime ale industriei audiovizuale, care face sa conteze numai persoanele care castiga rapid averi si obtin cu usurinta statutul de vedete.
Romanii: pesimisti, bantuiti de demonul financiar si ingroziti de falimentul propriilor vieti
In afara banilor, cele mai puternice valori ale romanilor raman cele traditionale, legate de casa, familie si sanatate. "Romania are o traditie rurala foarte puternica, iar valorile fundamentale ale cetatenilor sunt legate de casa, familie si de sanatate", explica antropologul Alexandru Balasescu.
Psihologul Delia Stratilescu remarca insa o fluidizare a topului valorilor, concretizata prin instabilitatea unor valori precum altruismul, bunatatea, relatiile armonioase cu ceilalti, prin exacerbarea altor valori precum avantajele economice ori prestigiul social, precum si prin scaderea intensitatii valorilor morale ale tinerilor. "Valorizarea avantajelor economice inseamna, de fapt, o goana nebuna dupa bani, calcand peste sensibilitatea altora, fara scrupule. Pentru multi romani lipsa banilor induce o stare acuta de disperare, o psihoza, ea este echivalenta cu falimentul propriilor vieti. Demonul financiar este, deci, atotputernic", spune psihologul.
Noua patologie sociala
Nu numai valorile romanilor au suferit mutatii in ultimii 20 de ani, ci si temerile lor. Noua patologie sociala contine, in prim-planul tabloului simptomatologic, principalele griji ale romanilor, care tin tot de sfera economica (nivel de trai, venituri si locuri de munca). Romanii sunt ingrijorati mai cu seama de cresterea preturilor si de felul in care salariile vor tine pasul cu acestea, sutine sociologul Ovidiu Voicu. Ceea ce se intampla inainte de 1989 in aceasta privinta nu poate fi decat speculat, spune Voicu, deoarece, "in domeniul economic, lucrurile erau mai stabile, toata lumea avea cam acelasi venit". Un studiu realizat de Banca Mondiala si publicat in ianuarie 2008 arata ca majoritatea romanilor considera epoca ceausista mai buna pentru economie, nivelul de trai, situatia politica si venituri. Pana in 1998, o alta ingrijorare a romanilor, relevata de sondaje, a fost frica de un razboi in zona.
Romanii se mai tem atat pentru deteriorarea starii lor de sanatate (ultimul studiu GfK releva ca un sfert din populatia tarii nu are incredere in medici), cat si de casatorie deoarece, multi tineri nu isi permit sa-si cumpere o casa. Atitudinea fata de sistemul de sanatate a ramas constanta: un sistem mediocru atat pe vremea comunistilor, cat si acum. Ceea ce s-a schimbat, in ultimii 20 de ani – arata sociologii, – este perceptia publica acuta a coruptiei din spitale. "Sistemul este vazut ca fiind foarte corupt, iar oamenii cred ca trebuie sa platesti pe toata lumea pentru a avea acces la un serviciu", sustine sociologul Ovidiu Voicu. Casatoria le da si ea cosmaruri romanilor, deoarece multi nu isi pot achizitiona o casa. Potrivit unui sondaj realizat recent, aproape un sfert din romani ar dori sa isi cumpere o casa in urmatorii zece ani, dar numai 7% dintre acestia si-o pot permite. Voicu ne-a explicat ca dorinta de a avea o casa este "ceva traditional in Romania". Daca inainte de 1989, statul dadea apartamente cu chirii modice, acum pretul unui apartament cu doua camere,
din blocurile comuniste, a ajuns in Bucuresti la peste 100.000 de euro.
Pesimismul a fost conservat in ultimii 20 de ani ca trasatura de personalitate nationala, numeroase sondaje de opinie consemnand opinia majoritara ca "tara se indreapta intr-o directie gresita". Potrivit unui studiu realizat de Institutul de stiinte ale Educatiei, nu numai adultii, ci si tinerii au o parere "mai degraba proasta‘‘ despre generatia lor; ei se considera iresponsabili, nerespectuosi, fara vointa, excentrici. Adultii, pe de alta parte, atribuie trasaturi de caracter pozitive propriei generatii, insa se considera dezavantajati din cauza ca au un statut socioocupational precar. Batranii, la randul lor, se autovictimizeaza; ei isi afirma nemultumirea generala si se autoacuza ca sunt altruisti.
Lipsa de repere
Spre deosebire de perioada comunista, cand profesorii erau modele pentru adolescenti, astazi tinerii au ca repere mai degraba persoanele care apar la televizor, decat oamenii de cultura. Un sondaj CURS efectuat in randul tinerilor cu varste cuprinse intre 7 si 18 ani, la cererea Consiliului National al Audiovizualului (CNA), scotea in evidenta, la inceputul anului 2007, ca adolescentii ar dori sa aiba o cariera asemanatoare vedetelor de televiziune. Astfel, Teo Trandafir sau Adrian Minune sunt printre modelele preferate de adolescentii romani. Antropologul Alexandru Balasescu pune "criza culturala a modelelor" pe seama "exploziei audiovizualului in Romania", care face sa conteze numai persoanele care castiga bani rapid si obtin "faima vizuala" cu usurinta. Astfel – subliniaza antropologul Balasescu – "obsesia imaginii devine foarte importanta pe fondul lipsei de repere". La randul sau, Andrei Plesu face referire, intr-un articol publicat in "Dilema veche", la un alt sondaj, de data aceasta realizat in randul tinerilor cu varste cuprinse intre 18 si 25 de ani. Plesu remarca, dezamagit, ca majoritatea tinerilor au optat pentru repere care vizeaza "genul "direct", descurcaret, instarit si slobod la gura, adica pentru modelul Gigi Becali-Nicu Gheara-Traian Basescu". In aceleasi articol, autorul observa ca "este greu sa imaginezi o «societate» (mai ales «civila») bazata pe exponentii unor astfel de gusturi, fara sa nu te nelinistesti la gandul ca viata ta de maine depinde de gustul lor". Antropologul Alexandru Balasescu subliniaza ca televiziunea ar fi principalul "vinovat" pentru criza modelelor, din cauza ca "ne da lucrurile gata facute, pe care nu le mai trecem prin filtrul gandirii". In plus, prin intermediul televiziunii, pana si "figurile politice importante se pot suprapune peste vedetele din audio-vizual", crede antropologul.
"Sobolanii de mall" si fascinatia cumparaturilor
» Mallurile si hipermarketurile au mare succes la romani. Fascinati de cumparaturi, acestia aleg sa-si petreaca in centrele comerciale din ce in ce mai mult timp. Gratie acestei atitudini a clientilor si salariilor in crestere, grupul Carrefour a estimat ca piata de retail, inca nesaturata, va avansa de la 40 de miliarde de euro, in 2007, la 100 de miliarde de euro, in 2010.
» Ilustrativ pentru foamea de cumparaturi a romanilor este faptul ca unul dintre magazinele grupului, Orhideea, a ajuns sa ocupe locul trei in lume ca trafic de clienti, dupa doua magazine din China. De asemenea, prezenta a zeci de jandarmi a devenit obisnuita la deschiderea marilor centre comerciale, unde oamenii se calca in picioare.
Romanii iasi cheltuiesc aproape jumatate din salariu pe mancare, bautura si tigari, fiind pe primul loc in topul locuitorilor UE in ce priveste procentul din leafa consumat pe alimente. Potrivit cercetarilor sociologice, romanii continua sa fie preocupati de alimentatia zilnica, semn ca privatiunile din perioada comunista afecteaza si acum comportamentul consumatorilor autohtoni. Populatia cheltuieste, de pilda, 10% din venituri pe carne, produs care nu se gasea la discretie pe vremea dictatorului. 45% dintre romani gatesc zilnic, iar 55% – de cateva ori pe saptamana, mancarea facuta in casa fiind considerata nu doar mai sanatoasa, ci, mai ales, mult mai ieftina. Sociologul Ovidiu Voicu sustine ca Romania este inca o tara saraca, atata vreme cat cei mai multi bani se duc pe mancare. Psihologul Delia Stratilescu arata insa ca goana dupa mancare este dictata si de unele resorturi psihologice: "In subconstientul public este inca remanenta frica puternica de foamete si saracie, exacerbata in timpul regimului comunist, cand galantarele magazinelor erau goale. Oamenii de varsta medie au o teama inconstienta ca toate produsele alimentare din marile magazine s-ar putea epuiza si, de aceea, investesc sume consistente in mancare". Antropologul Alexandru Balasescu sustine, la randul sau, ca directionarea unei mari parti din venitul unei familii catre mancare se datoreaza "culturii saraciei" si fricii ca "trebuie sa mananci in momentul respectiv, pentru ca nu stii cand o sa mai ai mancare". Aceasta teama poate fi observata si in manierele de la masa: "Fiecare isi ia si isi pune in farfurie, fara a astepta sa fie intrebat daca doreste ceva", mai arata Balasescu.
Romanii cumpara din marile centre comerciale nu numai mancare, ci si mult alcool, releva datele Institutului National de Statistica. In timp ce 42% din cheltuielile de consum sunt pentru alimente, circa 6,7% din cheltuieli sunt pentru alcool si tutun. Alcoolul se consuma la intalnirile cu familia sau cu prietenii. Potrivit sociologului Ovidiu Voicu, statisticile arata o crestere ingrijoratoare a consumului de alcool la romani, ceea ce creeaza un climat de agresivitate si violenta in mediul public, sporind agresivitatea. Astfel, conform statisticilor, mai mult de jumatate din romani s-au aflat cel putin o data intr-un spatiu unde aveau loc violente, iar circa 20% dintre ei au fost victime ale agresiunilor verbale sau fizice. Aceasta situatie nu exista inainte de 1989, crede Ovidiu Voicu, pentru ca erau "mai putini hoti, mai putini criminali, iar principala cauza era faptul ca exista o frica mai mare de repercusiuni. Militia si Securitatea isi faceau treaba foarte bine".
Cum ponderea veniturilor alocate pentru alimente, alcool si tutun se mentine ridicata, serviciile sunt adesea inaccesibile pentru majoritatea populatiei. Acesta este si motivul pentru care trei din patru romani isi petrec vacanta la locul de munca. Doar 28% din romani isi permit sa plece in concediu si adesea sunt destul de economi, cheltuind 400 de euro de persoana in vacantele petrecute in tara si 700 pentru cele din strainatate. Romanii platesc de patru ori mai putin decat ceilalti europeni pe iesirile la restaurante si de doua ori mai putin pe activitatile culturale, divertisment si transport.
Dependenti de centrele comerciale
Antropologii atentioneaza asupra faptului ca dependenta de marile centre comerciale ii poate transforma pe romani in "sobolani de mall". In opinia sociologului Ovidiu Voicu, mallul trebuie vazut ca "un spatiu de socializare" a romanilor, ca o ultima achizitie in materie de moda. Succesul inregistrat de malluri survine, conform lui Ovidiu Voicu, pe fondul disparitiei locurilor de promenada, a zonelor pietonale si a aleilor cu cafenele unde oamenii sa socializeze. Cultura de mall a inceput sa prinda consistenta, insa sociologul avertizeaza asupra efectelor negative ale acesteia asupra educatiei tinerilor: "Daca tinerilor le ramane numai acest spatiu de socializare si nu li se propune altceva, nu facem decat sa perpetuam spiritul mercantil, devalizand educatia". Pe de alta parte, antropologul Alexandru Balasescu socoteste ca mallul creeaza mai multe tipuri umane, denumite peiorativ "sobolani": "O caracteristica interesanta a mallului este aceea ca suspenda timpul – nu exista ferestre in mall – si astfel intensitatea luminii si miscarile soarelui nu sunt percepute, ceea ce provoaca senzatia de relaxare".
Portretul-robot al romAnului devorator de lux:
Masini scumpe, haine italienesti si case care "sar" de 300.000 de euro
La nivel regional, Romania a devenit una dintre cele mai atractive piete regionale pentru brand-urile de top ale industriei luxului, alaturi de Ucraina. Cele mai mari vanzari se inregistreaza pe segmentele auto, moda, accesorii, bijuterii si ceasuri, parfumerie-cosmetice si IT/gadgets, precizeaza specialistii din aceasta industrie. Greii industriei mondiale a luxului mizeaza in Romania pe circa 15.000 de consumatori, ale caror venituri anuale depasesc 100.000 de euro, arata Oliver Petcu, managing partner la CPP Management Consultants Ltd, consultant in domeniu. Printre clienti se numara si cei 500 de romani ale caror averi depasesc 10 milioane de euro. "O cota de 70% din targetul companiilor din industria de lux este reprezentata de romanii care si-au acumulat averile dupa 1989", explica Petcu. Ceilalti clienti provin din familiile instarite care au locuit in strainatate pe vremea comunistilor, obisnuite cu un standard de viata ridicat, care acum au revenit in Romania pentru a-si revendica proprietatile, adauga consultantul.
In ultimii 20 de ani apetitul romanilor pentru lux a devenit de nerecunoscut. Pe vremea lui Ceausescu, etichetele supreme ale luxului erau gentile diplomat bulgaresti, hainele de astrahan, caciulile si gulerele de vulpe argintie, mobila de bucatarie cu corpuri suspendate, covoarele de Cisnadie, deodorantele Farmec, parfumurile libiene si televizoarele marca "Snagov". Astazi, romanii isi afiseaza luxul prin masini care cu greu pot fi intalnite prin marile capitale ale Europei, prin haine cumparate direct de la Milano si prin proprietati in valoare de sute de mii de euro, asa-numitele case inteligente, dotate cu piste pentru elicoptere si cu cele mai noi aparate high-tech. Sociologul Ovidiu Voicu crede ca dupa Revolutie comportamentul romanilor cu bani a suferit mutatii importante. "Inainte de 1989, oamenii, chiar daca acumulau averi, le ascundeau. In public, fata de ceilalti, ei isi aratau modestia pentru a nu pierde ceea ce au castigat si pentru a nu fi sanctionati politic. Acum, a crescut consumul ostentativ, pentru ca oamenii cu bani investesc in bunuri care arata ca au un status social mai ridicat".
Lux pe credit
In ultimii ani insa, s-a conturat o noua categorie de consumatori ai marcilor de lux: romanii care, in dorinta de a obtine un statut social mai inalt, investesc in marfurile "de firma" banii imprumutati de la banci. Oliver Petcu spune ca sunt din ce in ce mai multe persoane care apeleaza la imprumuturi bancare de nevoi personale, pentru a-si face cumparaturile anuale de imbracaminte si accesorii de sezon in marile capitale ale Europei. Ultimul raport al UniCredit Group plaseaza Romania pe cea de-a treia pozitie in Europa Centrala si de Est in ceea ce priveste creditele de consum acordate, raportate la PIB.
Consultantii in industria luxului au incercat sa schiteze un portret robot al devoratorului roman al marcilor de lux. Astfel, acesta are o varsta cuprinsa intre 20 si 45 de ani, se imbraca in haine italienesti scumpe, este rezident in Bucuresti sau intr-unul din marile orase ale tarii, poseda cel putin o locuinta a carei valoare depaseste 300.000 de euro si cel putin o masina de peste 80.000 de euro. "Devoratorul" calatoreste cel putin o data pe luna in strainatate, inclusiv pentru cumparaturi, si aloca minimum 10.000 de euro pentru a-si petrece vacanta principala a anului. Oliver Petcu remarca o serie de aspecte care diferentiaza consumatorul roman al produselor de lux de cel german: "In privinta vestimentatiei, romanii prefera in primul rand brandurile italiene, cu un design mai indraznet, in vreme ce germanii adopta un stil mai clasic. O alta diferenta este si faptul ca romanii pun mai mult pret pe brand decat pe calitatea si finisajul produsului".
Psihologii sustin ca romanii sunt mai snobi comparativ cu germanii sau cu olandezii, ei asemanandu-se cu italienii si cu rusii din punct de vedere al achizitiilor facute. "Comportamentul romanilor este unul ostentativ, vor sa probeze in fata semenilor o bunastare peste medie, vor ca reusita lor sa fie cunoscuta si comentata, chiar daca ajung sa se imprumute de la banci pentru haine si parfumuri. Unii au vise mult mai prozaice: vor doar ca dusmanii sau rivalii sa moara de ciuda atunci cand le vad casele si masinile", sustine psihologul Delia Stratilescu.
Acest comportament al romanilor este sugestiv descris in noul folclor: "Am avere mare, mare/si toti dusmanii mei moare/Am doar mertzane si iahturi/Imi stau banii-n sir pe rafturi/ Am mertzane si palaturi/si un milion de carduri". Unii dintre devoratorii de lux din Romania sunt persoane fara educatie, reprezentanti ai lumii interlope, care si-au construit averi consistente si vor sa-si impresioneze semenii.
Antropologul Alexandru Balasescu crede ca romanii dovedesc, prin achizitiile de lux, nu numai un comportament ostentativ, ci si o "incapacitate de a fi fericiti": "Una din tarele romanilor este faptul ca oricati bani ar avea, tot s-ar plange ca sunt saraci. Putem sa ne intrebam de ce in Bucuresti oamenii nu merg cu bicicletele. Raspunsul este ca ei nu vor sa fie aratati cu degetul ca sunt saraci si atunci isi iau masini mai mari decat casa". Construirea cartierelor luxoase antreneaza "o problema fundamentala de mentalitate" pentru ca, in ciuda constructiilor opulente, acestea sunt ridicate fara canalizare si infrastructura, arata antropologul Alexandru Balasescu.
Sociologul Ovidiu Voicu afirma, la randul sau, ca romanii cu mai multi bani prefera sa-si achizitioneze masini si case, care le confera confort. Realizarea acestor investitii este un mod de a le arata celorlalti ca ei au reusit in viata. In acelasi registru se mentine si consultantul Oliver Petcu: "Romanii achizitioneaza masini de lux din dorinta de a se individualiza si de a-si etala statutul social. Marcile de masini sunt mult mai cunoscute de publicul larg decat marcile de accesorii si de imbracaminte". El spune ca romanii sunt la curent cu ultimele modele de masini de lux, stiu preturile acestora si le pot recunoaste, ceea ce nu se intampla si in cazul produselor de vestimentatie.
Preferatele romanilor cu bani sunt limuzinele Ferarri, Aston Martin, Audi, Maybach, Mercedes, Bentley, Lamborghini si BMW. Multi dintre producatorii masinilor de lux si-au deschis reprezentante la Bucuresti, iar automobilele de serie limitata se vand ca painea calda la targurile auto. Totodata, in ultimii doi ani in Romania s-au organizat mai multe targuri de iahturi de lux, de unde doritorii si-au putut cumpara modele de sute de mii de euro. Telefoanele si bauturile de lux sunt si ele cautate, insa aceste segmente de piata nu sunt inca suficient de dezvoltate. In ciuda apetitului urias pentru lux al romanilor, patrunderea unor branduri celebre pe piata locala este incetinita din cauza produselor contrafacute. "Circa 60% din marfurile contrafacute sunt haine, 25% – parfumuri si cosmetice, iar 10% – telefoane mobile si piese auto. Aceste falsuri imita din ce in ce mai bine produsele originale", a aratat Laura Pascu, purtatorul de cuvant al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor.
Dictionarele, in topul cartilor
Mai mult de jumatate din populatia activa a tarii nu citeste niciodata carti, in vreme ce aproximativ 30% din romani citesc rar. Totusi, potrivit unui studiu facut la sfarsitul anului trecut de Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS) unu din zece romani obisnuieste sa citeasca mai mult de o ora zilnic, iar doi din zece citesc sub o ora pe zi. In medie, citirii ziarului i se aloca 50 de minute in fiecare zi, iar cartilor, 37 de minute. Sociologul Ovidiu Voicu pune scaderea numarului de cititori pe seama "aparitiei unor forme diverse de petrecere a timpului liber", mai ales a televizorului si a formelor facile de divertisment care prolifereaza, "concomitent cu scaderea prestigiului educatiei". Datele furnizate de edituri sugereaza ca in Romania se vand cel mai bine dictionarele, atlasele, cartile de sfaturi practice si traducerile romanelor internationale de succes. Antropologul Alexandru Balasescu ne explica aceasta ordine a preferintelor prin dorinta oamenilor de a se autoeduca.
Salile de cinema raman goale
Numarul romanilor care merg la cinematograf este in continua scadere. Daca in 1990 circa 70% dintre romani mergeau la cinematograf, astazi numai 30% o mai fac, fiind preferat cinemaul multiplex din malluri. "Pe langa lectura, cinematograful era al doilea lucru care te scotea din cotidianul comunist", isi aminteste sociologul Ovidiu Voicu. La scaderea numarului de spectatori au contribuit atat disparitia cinematografelor din orase si sate (multe au fost transformate in proiecte imobiliare sau restaurante), cat si cresterea numarului de televiziuni care difuzeaza filme, aparitia internetului, a DVD-urilor si a altor modalitati de distractie, de pilda jocul la cazinou. In timp ce salile de cinema s-au golit, cele ale cazinourilor, infiintate in toate cartierele de blocuri, s-au umplut. "Cresterea numarului cazinourilor se poate asocia unui model cultural negativ foarte raspandit la noi, acela de a face bani repede si usor", spune sociologul.
Doar 5% din romani ajung la teatru
Mai putin de 5% din populatie ajunge la teatru, sustin statisticile oficiale. Sociologul Ovidiu Voicu arata ca inainte de 1989 teatrul era mult mai gustat decat acum, deoarece era promovat la televiziune, iar generatia de actori era una foarte populara. Astazi, se pune problema accesibilitatii teatrului, deoarece teatrele sunt foarte slab reprezentate in orasele medii si mici. In marile orase insa, unde sunt foarte multi consumatori de teatru, biletele se epuizeaza inca din momentul in care sunt puse in vanzare si astfel audienta scade. Pe de alta parte, antropologul Alexandru Balasescu explica declinul numarului celor care merg la teatru si la film prin faptul ca aceste tipuri de spectacole au fost inlocuite cu spectacolul public al consumului: "Acum, faptul de a merge la cumparaturi este suficient pentru distractie. Tranzitia economica si cea politica au trecut, dar cea culturala abia acum se face".
Suprematia TV are efecte perverse
Pentru romani, televizorul este principala forma de petrecere a timpului liber, de distractie si de informare, crede sociologul Ovidiu Voicu. "Televizorul este un mediu
de informare foarte usor de adus aproape de om. El a devenit foarte accesibil ca pret, iar o informatie diversa a ajuns la o distanta de un buton fata de consumator" a explicat el. Efectul pervers al televizorului se manifesta si inainte de 1989, si
acum. "Este foarte greu sa te desprinzi de el", spune Voicu. Psihologul Delia Stratilescu arata, la randul ei, ca televiziunea care promoveaza violenta in scopul cresterii ratingurilor poate afecta formarea personalitatii copiilor. "In Romania exista numerosi copii ramasi fara supraveghere parentala, ca urmare a migratiei parintilor in strainatate, la munca. Acesti copii au un singur prieten constant, televizorul, si nu mai citesc, consumand cultura TV", arata Stratilescu.
Masa la vecini, preferata restaurantului
In Romania exista peste 6.000 de restaurante, cafenele, baruri si fast-food-uri. Chiar daca mai mult de 50% din romani nu merg la restaurante, acest lucru nu inseamna ca ei mananca numai in famile. Ei pot servi masa la vecini sau in vizite la alte familii, spun sociologii. In randurile clasei de mijloc urbane, mersul la restaurant a devenit insa o obisnuinta, mai ales din cauza lipsei de timp. "Mersul la restaurant este o chestiune de comoditate. Mesele la restaurant iau locul meselor de acasa si datorita schimbarilor survenite in rolul femeii. Daca inainte femeia era cea care facea mancare si se ocupa de treburile casnice, acum ea lucreaza‘‘, spune sociologul Ovidiu Voicu. Tinerii se distreaza in baruri, cluburi si in discoteci, unde pot sa danseze. Discotecile sunt, in majoritate, cele construite pe vremea comunistilor, insa ele au fost modernizate de investitori. In comparatie cu orasele altor tari din UE, orasele Romaniei nu au o oferta bogata de cluburi, discoteci si restaurante.
Maine, cazul Bulgariei
