Istoricii sunt dezbinati atunci cand vine vorba sa atribuie meritul pentru prabusirea Zidului Berlinului in urma cu 20 de ani. In functie de propriile apartenente ideologice si nationale, unii sunt inclinati spre Ronald Reagan, altii catre Mihail Gorbaciov, unii amintesc decizia Ungariei de a deschide granitele, altii indica Solidaritatea poloneza, iar altii pe Papa Ioan Paul al II-lea. Potrivit Wall Street Journal insa, totul poate fi redus la doi reporteri, care isi disputa aprig meritul de a fi pus intrebarea potrivita la momentul potrivit.
Pe 9 noiembrie 1989, secretarul cu propaganda al Partidului Unitatii Socialiste al Republicii Democrate Germane, Günter Schabowski, abia se intorsese din vacanta, bucuros, probabil, ca nu participase la plenara Comitetului Central. Schabowski s-a intors abia la sfarsitul sedintei Biroului Politic, care hotarase sa deschida punctele de trecere intre cele doua Germanii. Egon Krenz, secretar general de numai cateva saptamani, dorea sa evite stinghereala pe care o produceau imaginile cu zeci de mii de est-germani care se refugiau in Vest prin Ungaria si Cehoslovacia si a decis sa deschida granita directa si sa ii lase pe est-germani sa treaca de partea cealalta intr-un mod organizat, pe baza de permise acordate de stat. Hotararea urma sa intre in vigoare incepand cu 17 noiembrie.
Ca responsabil cu propaganda, Schabowski urma sa tina in aceeasi seara de 9 noiembrie o conferinta de presa in care sa prezinte rezultatele plenarei. In ultimul moment cineva i-a inmanat o nota despre hotararea privind deschiderea granitelor fara alte precizari. Dupa o ora de plictiseala generala in care a vorbit despre plenara, Schabowski a citit nota. Reporterii s-au animat brusc si unul dintre ei a intrebat cand intra in vigoare masura. In ceea ce avea sa devina una dintre cele mai mari gafe din istorie, Schabowski a raspuns, fara sa aiba habar despre ce vorbeste: "Sofort, unverzüglich!" (Imediat! Fara intarziere!). In cateva minute, zeci de mii de est-berlinezi au luat cu asalt punctele de trecere situate de-a lungul Zidului, au indepartat barierele sub privirile neputincioase ale militarilor regimului comunist si au trecut granita, unde au fost intampinati cu lacrimi de bucurie de fratii lor din Vest. Zidul Berlinului cazuse.
Vreme de 20 de ani istoria oficiala l-a creditat pe Riccardo Ehrman, corespondentul agentiei italiene ANSA, cu meritul de a fi pus intrebarea fatidica. In 2008, presedintele Horst Köhler l-a decorat pe Ehrman cu Crucea Federala de Merit. "Prin insistenta sa la conferinta de presa a smuls in cele din urma declaratia cruciala – se arata in elogiul de insotire. Numele sau este sinonim cu unitatea germana." Astazi in varsta de 80 de ani, Ehrman isi aminteste cat de surprins a fost ca nimeni nu a realizat in acel moment semnificatia cuvintelor rostite de nefericitul Schabowski. "Am iesit din sala si am transmis la Roma stirea cu titlul «Zidul Berlinului a cazut». Mi-au spus ca am ajuns pazzo (ticnit) si au refuzat, la inceput, sa o difuzeze."
In ultimii ani a aparut insa un concurent care contesta meritele lui Ehrman. Peter Brinkmann, reporter al tabloidului Bild-Zeitung, pretinde ca Ehrman se bucura de o glorie care i se cuvine, de fapt, lui. Brinkmann il considera pe Ehrman un impostor si i-a scris chiar o scrisoare lui Köhler, reprosandu-i ca a inmanat Crucea de Merit persoanei gresite. Ceea ce il enerveaza insa cel mai mult este ca nu apare in inregistrarea video a conferintei de presa, mai ales ca povesteste ca a fost primul care si-a rezervat ceea ce a crezut ca este cel mai bun loc – pe primul rand si in centru –, cu trei ore inaintea evenimentului. In schimb, Ehrman, sosit printre ultimii, nu a mai gasit loc decat in fata podiumului de unde vorbea Schabowski, care s-a intamplat sa fie in raza tuturor camerelor de televiziune.
Brinkmann a reusit sa convinga cativa istorici si realizatori de documentare de versiunea sa si, ca urmare, in presa germana au aparut mai multe articole in care Ehrman a fost caracterizat drept "doar un tip care a avut noroc" sau, mai grav, drept "o unealta a regimului comunist". Inregistrarea evenimentului scoate insa la iveala un fapt inedit, scrie WSJ. Vreme de o ora, Schabowski bombane ceva despre plenara CC in plictiseala generala. Spre sfarsit, Ehrman pune intrebarea despre restrictiile de calatorie. Schabowski arunca bomba si anunta ca regimul le va permite est-germanilor sa calatoreasca in Vest sau sa emigreze. Trei reporteri il mitraliaza imediat cu intrebari: Ehrman, Brinkmann si Krzysztof Janowski, un refugiat polonez care lucra pentru Vocea Americii.
Intrebarile il fac pe Schabowski sa se scarpine in cap si sa citeasca nota, pe care pare s-o vada pentru prima oara, cu voce tare. Din spate se aude vocea unui barbat care il face pe Schabowski sa priveasca spre capatul celalalt al salii: "Cand intra in vigoare hotararea?". Secretarul cu propaganda isi verifica incurcat hartiile pe care le are in fata si raspunde: "Sofort, unverzüglich". Al patrulea barbat nu a fost identificat niciodata.
