Familia românească nu este în pericol, precizează Raluca Popescu, de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, din cadrul Academiei Române, și profesoară la Facultatea de Sociologie a Universității din București. Ea atrage atenția că familia, ca orice instituție socială, este în permanentă schimbare și, deși ”ne place să credem că nu se schimbă, familia de altădată este doar un model idealizat, care probabil nu a existat niciodată”.
Rl: Atrăgeați atenția, într-un studiu publicat în 2010, că familia nu mai este o instituție atât de conservatoare. Mai este actuală observația dvs.?
Familia a fost mereu o instituție în schimbare, ca orice instituție socială. Ea se adaptează schimbărilor din societate, nu rămâne încremenită în timp. Nouă ne place să credem că familia nu se schimbă. Familia de ”altădată"e doar ideologie, e un model idealizat, care probabil nu a existat niciodată.
”Cultural, ca normă, populația României se căsătorește. Nu există o pondere mare a celibatarilor, ne căsătorim mai devreme și mai frecvent decât în țările occidentale. Sunt aproximativ 20 de divorțuri la 100 de căsătorii.” , Raluca Popescu, cercetătoare și profesoară
Rl: De ce credeți că inițiativa pentru redefinirea familiei a avut sprijinul a trei milioane de români? Era necesară o redefinire a familiei în România? Se află familia românească în pericol?
Familia românească nu e în niciun pericol. Oamenii divorțează exact la fel de mult ca în trecut (ca în anii 1960), se căsătoresc mai târziu, dar încă o fac, fac mai târziu copiii și mai puțini (dar pentru acest lucru există alte explicații, nu amenințările familiilor alternative), valorizează în continuare foarte mult familia …
Nu era necesară o redefinire a familiei, evident.
Românii sunt mai religiosi decat înainte de 1989 si chiar decât în anii 1990. Pe fondul interdicțiilor din perioada socialistă, a fost un efect de recuperare religioasă; mai ales după anii 2000, a explodat revirimentul religios. La noi, Biserica este o instituție puternică în societate și are și legitimitate, oamenii au încredere în Biserică și cred în Dumnezeu. În contextul unei religiozitati crescute, nu surprind aceste miscari valorice conservatoare. Eu nu cred însă că reprezintă majoritatea populației României, ci mai degrabă o parte a populației foarte activă (e adevărat, o parte numeroasă) și foarte vizibilă în spațiul public. Majoritatea românilor nu cred ca consideră necesară o astfel de inițiativă, dar este o majoritate tăcută și absentă.
În opinia dvs. de specialistă, este în regulă să definim familia doar în baza căsătoriei dintre un bărbat și o femeie?
Juridic, familia poate avea definiții în acord cu ce consideră societatea necesar la un moment dat. Din punct de vedere sociologic, familia are o multitudine de forme și de definiții. Interesant este comportamentul de facto al indivizilor. Iar comportamentul de facto a avut mereu și forme alternative de manifestare la familia standard. Au existat și în trecut, că și în prezent, familii monoparentale, familii reconstituite, uniuni consensuale, familii LGBT. Recunoașterea socială și apoi juridică a acestora este altceva. Dar asta nu înseamnă ca aceste forme de familie nu au existat și nu vor există în continuare. Ele nu au reprezentat vreo amenințare la familia standard nici în trecut, și nu reprezintă nici în prezent.
”Familiile alternative – monoparentale, reconstituite, uniuni consensuale, LGBT – nu au reprezentat niciodată vreo amenințarela familia standard – nici în trecut, nici în prezent.” , Raluca Popescu, cercetătoare și profesoară
