A fost circ la ședința solemnă a Camerei Deputaților și Senatului, de Ziua Constituției, ținută cu ocazia aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituției României.
Nu știm dacă a fost o sărbătoare sau o comemorare, având în vedere minusurile tot mai evidente ale legii fundamentale care ies la suprafață chiar în această perioadă.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, acum și președinte al Camerei Deputaților a subliniat că are „în primul rând, dreptul la viață”, în contextul în care riscă să se îmbolnăvească. Pe fundal se putea auzi vocea senatoarei independente Diana Șoșoacă ce nu purta masca de protecție.
„Constituția e cartea de vizită a unei democrații. Așa cum facem o ecografie pentru a vedea corpul uman, la fel legea fundamentală trebuie să fie expresia unei societăți. În pofida transformărilor profunde din ultimii 32 de ani, România încă are o tradiție democratică fragilă. Mai avem mult de muncă până să ajungem la practici democratice stabile și să ne găsim acea vocație democratică autentică în sensul culturilor occidentale”, a declarat președintele PSD în Parlament, luni.
Discursul președintelui PSD a atins chestiunea modificărilor constituționale, inclusiv cele care țin de rolul șefului statului, președintele.
„Trebuie ca cei care vor lucra la reformarea Constituției să se pronunțe dacă acest sistem în care președintele este o struțo-cămilă între un președinte francez și un monarh spaniol mai poate funcționa în România”, a declarat Marcel Ciolacu.
Este bine că s-a amintit de faptul că președintele României are atribuții luate din mai multe constituții: cea franceză care dă cea mai mare putere din UE șefului statului, dar și cea spaniolă care consacră un monarh constituțional, cu un rol bine conturat de arbitru politic, nu doar de mediator care se rezumă la a aduce la un loc pe cei cu păreri divergente.
Acesta a fost și spiritul în care s-a scris, „ pe genunchi”, Constituția din 1991, ce a fost revizuită în 2003 pentru a satisface exigențele politice și juridice ale aderării României la NATO și UE.
Ziua Constituției este sărbătorită după ce legea fundamentală a fost redactată de câțiva juriști comuniști între 1990-1991 deveniți voiajori constituționali în Europa
Întreaga constituție a fost redactată ca o struțo-cămilă de către juriștii nomenclaturii comuniste: Antonie Iorgovan, Mihai Constantinescu, Ioan Deleanu, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ioan Vida.
Aceștia lăudau înainte de evenimentele din decembrie 1989 marile realizări juridice și politice din Constituția Republicii Socialiste România din 1965.
După decembrie 1989, deși rolul lor a fost stabilit la a fi doar consultanți pentru puterea politică, în ajutorul redactării noii constituții, aceștia au devenit principalii actori ai legii fundamentale.
Au fost trimiși în toată Europa pentru a se inspira, dar și pentru a fi recompensați prin călătorii.
Foștii juriști comuniști au devenit atunci juriști turiști ce căutau modele constituționale europene pentru țara noastră.
Astfel, în constituția din 1991 cele mai multe articole sunt inspirate din Constituția franceză a celei de a V-a Republici, adoptată în 1958, pentru a spori puterile președintelui Charles de Gaulle, confruntat cu rebeliuni în coloniile franceze.
Dar găsim și prevederi din cea portugheză sau cea suedeză. Toate acestea au fost altoite cu prevederile Constituției din 1965, rezultând o „ varză a la Cluj” d.p.d.v. constituțional.
Printre cei care au ținut să-și exprime dezacordul s-a aflat și avocatul Majestății Sale, Regele Mihai. Potrivit avocatului constituționalist Eleodor Focșeneanu, Constituțiile României din 1991 și 2003 nu se bucură de legitimitate și nici nu au intrat în vigoare.
Astfel, Eleodor Focșeneanu a spus că au fost încălcate actele emise de Frontul Salvării Naționale în zilele Revoluției, anume Decretul-Lege nr.2/27 decembrie 1989 care stipula că „sunt și rămân desființate toate structurile de putere ale fostului regim dictatorial”, adică inclusiv Constituțiile din perioada comunistă, forma de guvernământ republicană și funcția de Președinte al României.
De asemenea, adoptarea Constituției României s-a făcut fără respectarea prevederilor legii anterioare, care, în momentul 1991, era Constituția României din 1923.
Totodată, niciuna dintre Constituțiile postdecembriste ale României nu au fost promulgate prin decretul Șefului Statului, așa cum cere legea pentru intrarea în vigoare.
De asemenea, a mai spus avocatul, prin cele două Constituții s-au continuat efectele loviturii de stat de la 30 decembrie 1947 și organizarea ilegitimă a Republicii Populare Române, instalată de către comuniștii români și sovietici, prin fraudă parlamentară, în seara aceleiași zile.
Lucru pe care și actualii politicieni vor să-l continue sub pretextul unei necesare reforme constituționale, dar care să nu pună în discuție legitimitatea acesteia.
De Ziua Constituției, la vremuri noi, tot ei!