Astronomii au descoperit recent că primele date trimise de sonda Voyager 2 în 1986 despre planeta Uranus și lunile sale au fost influențate de o furtună solară.
Noi descoperiri în legătură cu Uranus
La vremea respectivă, datele păreau să indice că Uranus și cele cinci luni principale ale sale erau lipsite de condiții care ar putea susține viața, fiind considerate moarte și sterile.
Însă analiza actualizată a acestor date sugerează că lunile ar putea ascunde oceane subterane sub calotele de gheață, care ar putea adăposti forme de viață microbiană. Aceasta redeschide posibilitățile de cercetare și chiar de descoperire a unor condiții compatibile cu viața în sistemul lui Uranus.
CITEȘTE ȘI – Oamenii de știință spun că au descoperit apă lichidă pe Marte
NASA are în plan o nouă misiune de explorare a planetei Uranus, iar o sondă ar putea ajunge în proximitatea planetei peste aproximativ 10 ani pentru a aduna date suplimentare.
Uranus este a șaptea planetă din sistemul nostru solar și una dintre cele mai misterioase și fascinante lumi. Deși nu este la fel de cunoscută ca Marte sau Jupiter, Uranus are trăsături unice care o diferențiază de celelalte planete.
Descoperită în 1781 de astronomul german-britanic William Herschel, Uranus a fost prima planetă care a fost observată cu ajutorul unui telescop, ceea ce a marcat un moment important în istoria astronomiei.
Una dintre caracteristicile cele mai remarcabile ale planetei este înclinarea sa extremă.
Uranus este înclinată pe o parte aproape la 98 de grade față de planele orbitale ale altor planete, ceea ce înseamnă că roteste „pe o parte”, spre deosebire de alte planete care au o rotație aproape verticală.
Această înclinație bizară se traduce prin anotimpuri extreme și neobișnuite, cu zile și nopți care pot dura aproape 21 de ani, în funcție de locul în care se află planeta pe orbită.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
