UNTRR informează că permisul pentru protest în oraşul Bruxelles este aşteptat pe 27 decembrie 2018.
Cererea de protest este depusă pentru data de 10 ianuarie 2019, pentru 10 autocamioane şi 600 de persoane care vor protesta în Piaţa Luxemburg (în faţa Parlamentului European). După mai multe întâlniri cu autorităţile competente de la Bruxelles, reprezentanţii transportatorilor sunt încrezători că le va fi acordat permisul de protest, deşi sunt încă posibile schimbări datorate ultimelor evenimente de la Strasbourg, Paris şi Bruxelles care vizează securitatea cetăţenilor şi măsurile de ordine publică speciale.
Totodată, reprezentanţii transportatorilor menţionează că negociază autorizarea unei procesiuni de 120 de camioane pe centura Bruxelles care însă va fi mult mai dificil de obţinut, având în vedere complexitatea efectelor şi implicarea mai multor autorităţi competente din regiuni diferite, acest răspuns oficial al autorităţilor belgiene fiind aşteptat până în data de 06 ianuarie 2019.
Potrivit comunicatului, Parlamentul European va decide pe 10 ianuarie 2019 soarta transportatorilor români.
În data de 10 ianuarie 2019, Comisia de Transport şi Turism a Parlamentului European (TRAN) va vota cele trei propuneri cheie ale Pachetului Mobilitate 1, după care vor urma să fie aprobate în sesiunea plenară PE din 14 – 17.01.2019.
UNTRR reaminteşte că Pachetul mobilitate 1 a fost publicat de Comisia Europeană pe 31 mai 2017 şi cuprinde propuneri importante de modificare a legislaţiei europene în domeniul transporturilor rutiere, precum: propunerea de Lege specială pentru aplicarea Directivei detaşării nr. 71/1996 la transporturile rutiere; propunerea de revizuire a Regulamentului 561/2006 privind timpii de conducere şi de odihnă ai şoferilor profesionişti; propunerea de modificare a Regulamentului nr.1071/2009 privind accesul la profesie şi a Regulamentului 1072/2009 privind accesul la piaţa de transport rutier de marfă.
Organizaţia precizează că în data de 03 decembrie 2018, Consiliul Miniştrilor de Transport din UE a adoptat poziţia sa (abordare generală) privind Pachetul de Mobilitate 1, bazată pe propunerile restrictive ale Alianţei Rutiere a Statelor din Vestul UE, prin care transportatorii români, alături de ceilalţi transportatori estici sunt trimişi acasă, prin măsurile restrictive dure de efectuare a transportului rutier în Uniunea Europeană.
În principal vor fi aplicate anumite reguli, precum aplicarea regulilor detaşării la transporturile rutiere internaţionale, cu exceptarea tranzitului şi a transportului bilateral, definit extrem de restrictiv: în drumul spre ţara de destinaţie şi în drumul de întoarcere, se permite o activitate suplimentară de încărcare/descărcare în ambele direcţii, fără a se încadra în regimul de detaşare, sau zero la plecare şi până la două (operaţiuni) în drumul de întoarcere. Pentru toate celelalte tipuri de operaţiuni, inclusiv pentru cabotaj, regimul de detaşare integrală se aplică începând cu prima zi a operaţiunii.
De asemenea, se va aplica restricţionarea cabotajului prin introducerea unei perioade de „răcire” (cooling-off) de 5 zile înainte ca alte operaţiuni de cabotaj să poată fi efectuate în aceeaşi ţară cu acelaşi autovehicul. UNTRR menţionează că această restricţionare a cabotajului este o abatere a UE de la drumul spre piaţa liberă.
Printre regulile amintite se numără interzicerea efectuării perioadei de repaus săptămânal normal în afara cabinei autovehiculului, deşi în documentele Preşedinţiei Austriece este recunoscută lipsa acută de spaţii de parcare sigure şi securizate în UE.
Totodată, se va aplica regula potrivit căreia întoarcerea acasă a şoferilor să aibă loc cel puţin o dată la patru săptămâni – sau, în cazul în care şoferul alege să ia două repausuri săptămânale reduse, după trei săptămâni pe drum, precum şi obligaţia dotării tuturor autovehiculelor care efectuează operaţiuni de transport internaţional cu tahograf inteligent până la sfârşitul anului 2024.
Conform UNTRR, propunerile cuprinse în Pachetul Mobilitate au fost realizate pe fondul protecţionismului în creştere al Statelor Membre din Vestul UE reunite în cadrul Alianţei Rutiere, iar transportatorii români şi est-europeni vor fi cei mai afectaţi prin măsurile propuse, care vor conduce la o creştere semnificativă a costurilor lor de operare şi la restricţionarea transporturilor rutiere internaţionale operate de aceştia în cadrul UE.
După aprobarea poziţiei Parlamentului European, Pachetul Mobilitate 1 va intra in procedura de trialog pentru armonizarea poziţiilor celor 3 instituţii europene – Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul de Transport UE în vederea aprobării textului final.
Organizaţia reaminteşte că în ultimii ani a întreprins cele mai multe luări de poziţie faţă de toate măsurile protecţioniste elaborate şi puse în practică de ţările vest europene (ex: Legea MiLog în Germania, legea Macron în Franţa, etc) şi a organizat mai multe acţiuni de protest împotriva escaladării măsurilor neoprotecţioniste ale Vestului UE împotriva transportatorilor români şi est-europeni – dintre care 2 proteste la Bruxelles, în faţa Parlamentului European (2015) şi în faţa Comisiei Europene (2016), organizate în coordonare cu asociaţiile operatorilor de transport rutier internaţional din alte State Membre UE precum şi din ţări non-UE afectate, precum ANTRAM (Portugalia), ASTIC (Spania), AEBTRI (Bulgaria), CESMAD BOHEMIA (Republica Cehă), CESMAD Slovacia (Slovacia), ERAA (Estonia), LATVIJAS AUTO (Letonia), LINAVA (Lituania), MKFE (Ungaria), ZMPD (Polonia), AITA (Republica Moldova), ASMAP-UA (Ucraina) şi TOBB (Turcia).
Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizaţie profesională şi patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii democratice, care promovează şi apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern şi internaţional, înregistrând de la înfiinţare până în prezent peste 16.000 de firme înscrise – operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane.
