România se află într-o situație economică precară, iar riscurile asociate derapajelor financiare sunt mai vizibile ca niciodată. Într-un an electoral în care măsurile economice sunt în mod tradițional amânate sau temperate pentru a nu atrage antipatie din partea electoratului, realitatea fiscală se degradează tot mai rapid. Deficitul bugetar continuă să crească alarmant, iar în lipsa unor măsuri concrete și eficiente de redresare, anul 2025 ar putea marca o perioadă dificilă pentru economia țării.
Conform celor mai recente date, deficitul bugetar al României este estimat să atingă în 2024 valoarea colosală de 121,9 miliarde de lei, în creștere semnificativă față de 87 miliarde de lei în anul precedent. Această cifră reflectă incapacitatea guvernului de a ține sub control cheltuielile publice, coroborată cu o slabă colectare a veniturilor fiscale. Așa cum a afirmat Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, România va fi nevoită să adopte măsuri drastice pentru a face față acestei crize, iar majorările de taxe sunt inevitabile.
„Din 2025, începem să plătim”, avertizează Rădulescu, subliniind că actualele deficite acumulate nu pot fi finanțate la nesfârșit fără costuri mari. Această avertizare vine într-un moment în care guvernul, prins între nevoia de a menține stabilitatea fiscală și presiunea electorală, amână luarea unor decizii ferme. Anul 2024 este un an de alegeri, iar măsurile nepopulare sunt adesea lăsate în așteptare, ceea ce contribuie la adâncirea crizei financiare.
Efectele amânării reformelor structurale
În timp ce deficitul bugetar continuă să crească, reformele structurale esențiale, cum ar fi o mai bună colectare a veniturilor fiscale și o reducere a cheltuielilor ineficiente, au fost amânate în repetate rânduri. De exemplu, măsurile necesare pentru digitalizarea completă a ANAF și îmbunătățirea controlului fiscal nu au fost implementate la nivelul așteptat. În plus, sistemul de pensii continuă să absoarbă o mare parte din bugetul național, iar majorările promise sunt greu de susținut fără ajustări fiscale majore.
Într-un raport recent adresat investitorilor străini, Ministerul Finanțelor a recunoscut faptul că deficitul bugetar și datoria publică sunt probleme majore care vor necesita măsuri dure. De asemenea, ministerul a menționat că investițiile străine ar putea fi afectate de instabilitatea fiscală, iar atragerea de noi fonduri externe ar putea deveni dificilă dacă situația nu se îmbunătățește.
Creșterea impozitelor în 2025 – o măsură inevitabilă
Una dintre cele mai discutate măsuri de redresare fiscală este majorarea taxelor. Deși guvernul a evitat în 2024 să implementeze astfel de creșteri pentru a nu compromite campania electorală, anul 2025 va aduce inevitabil modificări semnificative în acest sens. Conform estimărilor economiștilor, principalele categorii de taxe care vor fi vizate sunt impozitul pe venit și TVA-ul. Aceasta va fi una dintre puținele soluții disponibile pentru a acoperi deficitul bugetar.
Eugen Rădulescu a subliniat că „nu se poate fără să crești taxele” și că acest lucru va fi necesar pentru a reveni la un echilibru fiscal. Românii trebuie să se aștepte la creșteri ale impozitelor directe și indirecte, inclusiv la taxe pe proprietate și alte forme de impozitare pe bunuri și servicii. Un astfel de scenariu ar putea crea însă tensiuni sociale, mai ales dacă aceste măsuri nu sunt însoțite de o îmbunătățire a calității serviciilor publice.
România și angajamentele față de Uniunea Europeană
România a fost de multă vreme sub presiunea Uniunii Europene pentru a-și corecta dezechilibrele fiscale și a reduce deficitul. În 2021, țara s-a angajat să implementeze o serie de reforme prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar progresele sunt limitate. Uniunea Europeană a cerut ca România să reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB, dar acest obiectiv pare tot mai greu de atins.
Neîndeplinirea acestor angajamente ar putea aduce sancțiuni și chiar tăieri din fondurile europene alocate României, ceea ce ar adânci și mai mult criza economică. În contextul în care deficitul continuă să crească, guvernul român se află într-o poziție dificilă: trebuie să implementeze reforme nepopulare pentru a respecta angajamentele europene, dar aceste măsuri ar putea afecta și mai mult economia pe termen scurt.
Impactul asupra mediului de afaceri și investițiilor
Mediul de afaceri din România nu va fi ocolit de aceste provocări. Creșterea taxelor și a contribuțiilor fiscale va avea un impact direct asupra companiilor, în special asupra celor din sectorul privat. Investitorii, atât locali, cât și internaționali, vor fi reticenți să își extindă operațiunile într-un mediu economic instabil și cu o fiscalitate în creștere. În plus, incertitudinea privind politicile fiscale pe termen lung va face ca planificarea afacerilor să devină tot mai dificilă.
De asemenea, lipsa de predictibilitate în privința cheltuielilor publice și a reformelor structurale ar putea afecta negativ creșterea economică și dezvoltarea infrastructurii, domenii în care România este deja în urmă față de alte state membre ale Uniunii Europene.
România se află pe marginea unei prăpăstii economice, iar anul electoral 2024 nu face decât să întârzie măsurile necesare pentru redresarea fiscală. Cu un deficit bugetar în creștere și promisiuni de majorări salariale și de pensii, guvernul va trebui să adopte măsuri dure începând cu 2025 pentru a evita o criză financiară majoră.
Majorarea taxelor este aproape inevitabilă, iar mediul de afaceri, cât și cetățenii, vor simți direct impactul acestor măsuri. În lipsa unor reforme bine planificate și a unui plan coerent de redresare, România riscă să fie afectată pe termen lung, atât din punct de vedere economic, cât și social.
