România a obţinut recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a produsului „Plăcintă Dobrogeană”, a anunţat Comisia Europeană.
Cererea României de înregistrare a denumirii „Plăcintă dobrogeană” ca indicaţie geografică protejată a fost publicată în 29 martie 2023 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
La 27 aprilie 2021, Comisia a primit din partea Bulgariei actul de opoziţie. La 29 aprilie 2021, CE a transmis României acest document, iar la 23 iunie 2021, Bulgaria a prezentat Comisiei o declaraţie de opoziţie motivată.
Plăcinta dobrogeană este un produs de patiserie fabricat în regiunea Dobrogea din sud-estul României. Ea se prepară cu foi de aluat întinse și umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu caș și cu ouă. Foile de aluat umplute se rulează, se încrețesc și se aranjează în formă de spirală în tăvi rotunde. Foile se întind și se usucă până când devin foarte subțiri, translucide, elastice și puțin lucioase, caracteristici pe care numai localnicii din regiunea respectivă le cunosc. Caracterul specific al produsului „Plăcintă dobrogeană” se datorează modului de preparare și îndemânării transmise de la o generație la alta de locuitorii din Dobrogea. Reputația produsului se datorează dovezilor istorice privind vechimea și notorietatea sa, transmise prin izvoare orale culese și transcrise în reviste și în cărți în vederea păstrării în timp pentru generațiile viitoare.
România are recunoscute până în prezent pe sisteme de calitate europene 10 produse, din care nouă cu IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibăneşti, cu Denumire de Origine Protejată (DOP).
Totodată, la nivel european sunt înregistrate şi băuturi spirtoase, respectiv din categoria Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş, Horincă de Cămârzana) şi din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea).
Din cele 1.760 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar zece sunt produse alimentare româneşti.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
