Reprezentanții Comisiei Europene derulează o vizită la București în perioada 18-21 martie, iar discuțiile se axează pe situația fiscală a României, cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și o nouă scădere a pragului la microîntreprinderi.
Deși România stă pe un munte de bani, suntem certați de Comisia Europeană că planurile scrise în proiectul PNRR nu sunt ținute conform calendarului în vigoare, astfel că și în aceste zile o comisie de la Bruxelles vrea să știe de ce avem restanțe și cum se poate soluționa.
Comisia Europeană a blocat cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern în 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro. Cele mai mari probleme sunt cu reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituția care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis), cu pragul de 500.000 de euro la microîntreprinderi și cu numirile la vârful companiilor din energie, dar și cu noii șefi ai AMEPIP, super-agenția care controlează firmele de stat.
Din Cererea de plată numărul 3, oficialii de la Bruxelles au obiecții în special față de numirile făcute la conducerea companiilor din energie și la agenția care urmează să monitorizeze companiile de stat. De asemenea, Comisia este nemulțumită de faptul că Guvernul PSD-PNL continuă să încerce să fenteze PNRR și să scoată o serie de companii și agenții aflate în subordinea sa de sub prevederile legislației privind companiile de stat. Jalonul din PNRR prevede că aceste instituții, fără excepție, vor funcționa cu respectarea principiilor guvernanței corporative.
„Atunci când USR a conceput PNRR, a introdus un criteriu clar: reforma instituțiilor statului și numirea profesioniștilor la conducere. Este o reformă obligatorie pe care PSD-PNL refuză să o implementeze. Vor ca RA-APPS să fie în continuare exceptată de la regulile de transparență. Este instituția care îi pregătește palatul lui Klaus Iohannis după terminarea mandatului. O renovare de 9 milioane de euro, un contract secretizat, dispreț față de români și față de banii publici”, declară președintele USR, Cătălin Drulă.
Cererea de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu este blocată, a anunţat miercuri ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu. El a menţionat că în prezent se află în dialog cu reprezentanţii Comisiei Europene pe cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR, în valoare 2,7 de miliarde de euro, şi se aşteaptă la finalizarea cu succes a procesului şi intrarea banilor în bugetul ţării.
Și prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat că miniştrii coordonatori de reforme se vor întâlni săptămâna aceasta cu Celine Gauer, responsabilă cu gestionarea PNRR la nivel european, pentru a analiza jaloanele importante din cererea de plată numărul 3, transmite Agerpres. El a declarat că „nu există nimic blocat” la cererea 3 de plată din PNRR.
Totodată, discuțiile dintre Comisia Europeană și Ministerul Finanțelor vor viza o nouă reducere a pragului cifrei de afaceri până la care o companie se poate încadra ca microîntreprindere. Amintim că acest prag a fost redus deja succesiv în ultimii ani.
Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro este în continuare prea ridicat, nu respectă recomandările Băncii Mondiale, și cere scăderea valorii până la finalul acestui an.
FMI spunea că reducerea la pragul de 250.000 de euro ar fi un bun pas înainte, dar nu punctul final. Și reprezentanții acestei instituții spuneau că potrivit ar fi un prag de 60.000 de euro.
Cea de-a treia cerere de plată, potrivit planului ajustat, are o valoare totală de 2.669.705.062 EUR (1.858.678.580 EUR sub formă de granturi şi 811.026.482 EUR sub formă de împrumuturi) şi acoperă un număr total de 74 ţinte/jaloane aferente trimestrului III 2022 şi trimestrului IV 2022.
MIPE precizeqază că sumele aferente cererii de plată nr. 3 se vor adăuga sumei de 9,1 miliarde euro încasată pe PNRR până în prezent de România, reprezentând pre-finanţarea în procent de 13% cu o valoare de 3,79 miliarde euro, cererea de plată numărul 1 cu o valoare de 2,56 miliarde euro şi cererea de plată numărul 2 cu o valoare de 2,75 miliarde euro. Odată finalizată procedura de plată pentru cererea de plată nr.3 România urmează să transmită cea de-a patra cerere de plată în valoare de aproximativ 2,7 miliarde de euro aferentă îndeplinirii a 46 de ţinte şi jaloane.
