România a implementat în luna noiembrie a anului trecut Sistemul de Garanție Returnare (SGR), pentru a încuraja reciclarea și practicile sustenabile.
În teorie, sistemul este performant și sunt raportate cifre încurajatoare. În practică însă, sunt tot mai multe plângeri cu privire la defecțiuni ale sistemului, probleme și lipsuri.
RetuRO, administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare, se laudă cu cifre care arată reușita sistemului de colectare și reciclare a ambalajelor. Datele companiei au raportat că la sfârșitul lunii iunie s-au predat 29.000 de tone de ambalaje SGR către reciclatori, în primele 6 luni ale anului. Volumul reprezintă aproximativ 85% din cantitatea de ambalaje returnate și colectate de la consumatori. Din cantitatea colectată și trimisă către stațiile de reciclare, aproximativ 90% a fost direcționată către operatori locali, urmărind principiul bottle-to-bottle, care asigură că materia primă secundară ajunge în același tip de produs din care a provenit.
„SGR este un proiect național cu real impact asupra întregului lanț de colectare-reciclare și un instrument transparent privind trasabilitatea cantităților colectate și direcționate spre reciclare. În cele 6 luni de la implementare, Sistemul de Garanție-Returnare a evoluat constant: 152.000 de tone de ambalaje au fost puse pe piață de către producători, dintre care 34.000 de tone fiind colectate de la lansarea sistemului, până la finalul lunii mai a.c. În prezent, aproximativ 2.000 de curse zilnice sunt efectuate de cele 600 de mijloace de transport implicate în procesul de colectare zilnică a ambalajelor SGR. Aproximativ 85% din cantitatea de ambalaje colectată a fost deja direcționată către unități de reciclare, ultima etapă a acestui mecanism complex, confirmând astfel funcționarea eficientă a Sistemului de Garanție-Returnare”, a transmis la finalul lunii iunie RetuRO.
Sistemul de reciclare funcționează printr-un schimb între cetățeni și anumite instituții sau societăți comerciale de produse reciclabile, care au eticheta de garanție. Sistemul încă întâmpină probleme și lipsuri, aparatele nu funcționează cum trebuie și nu fac față volumului de ambalaje. În plus, sunt prea puține centre de colectare.
Din magazine, sacii cu recipientele ajung în centrele de numărare și sortare, în acest moment doar patru la număr: în Bonțida, județul Cluj, în Giarmata, județul Timiș, Brașov și Otopeni, în Ilfov. Potrivit campaniei se vor deschide alte trei centre, în următoarele 3 luni, la Bacău, Ploiești și Dolj.
Tocmai numărul mic de centre de colectare încetinește procesul de reciclare, lăsând comercianții și oamenii cu saci imenși de ambalaje de plastic, sticlă și metal. Oamenii merg la punctele cu aparatele de colectare, dar de cele mai multe ori acestea sunt blocate pentru că a picat sistemul sau aparatele sunt prea pline pentru că nu a venit camionul de la centrul de reciclare să ridice ambalajele colectate. Așa că oamenii sunt nevoiți să plece cu pungile de peturi și sticle acasă și să revină. Din păcate, scenariul se repetă de mai multe ori.
În ciuda plângerilor din partea cetățenilor, statisticile programului arată o bună funcționare a sistemului. Ratele de returnare sunt în creștere, conform raportărilor. Ultimele statistici arată o depășire de 40% a ratei de returnare, până în luna mai. Iar cantitatea strânsă era de 34.000 de tone au fost colectate de la lansarea sistemului, până la finalul lunii mai.
Reciclarea ambalajelor devine o povară pentru cetățeni
Românii par determinați să contribuie la programul de reciclare. Totuși, realitatea marcată de cozi lungi și defecțiuni ale sistemului care îi pune să plimbe ambalajele folosite a devenit o povară care apasă tot mai tare asupra cetățenilor. În același timp, apar și plângeri ale comercianților care stau cu sacii de gunoi săptămâni întregi pentru colecatre, dovadă că numărul de curse nu are o frecvență și o capacitate suficientă pentru remedia inconveniențele întâmpinate.
În ciuda problemelor și reclamațiilor cu privire la sistem și întregul proces de reciclare, Ministrul Mediului, Mircea Fechet, s-a arătat încrezător în privința evoluției sistemului de reciclare. Acesta a comentat, recent, fenomenul cozilor, dar și tactica de fraudare pe care oamenii o aplică.
Să știți că și în Germania, în Croația sau în Suedia sunt cozi la aparatele de colectare, fiindcă oamenii merg în week-end mai des la cumpărături, decât în restul săptămânii. Asta nu înseamnă însă că trebuie să fie zece RVM-uri care să facă față în week-end, dar să stea nefolosite în timpul săptămânii. Cred că ne vom adapta cu timpul și la fel se va adapta și infrastructura de preluare a acestor ambalaje. Sistemul crește exponențial de la o zi la alta.
Mircea Fechet, Ministrul Mediului
39% dintre români reciclează din dorința de a primi banii înapoi
Potrivit studiului „Adaptare rapidă la Sistemul de Garanție-Returnare”, realizat de către Reveal Marketing Research și publicat la finalul lunii iunie, majoritatea românilor participă activ la sistemul de returnare. Analiza arată că 70% dintre români au declarat că returnează toate ambalajele marcate cu simbolul SGR, în timp ce 19% returnează doar o parte dintre acestea. Din cei care iau parte, 39% își motivează acțiunea prin dorința de a primi banii înapoi.
Locuitorii din mediul urban au un procent mai mare de returnare față de cel rural, 75% dintre cei care reciclează fiind din mediul urban, față de 63% mediul rural. Explicația ar putea fi numărul redus de puncte de colectare în mediul rural. Analiza frecvenței arată că 38% dintre cei între 35-44 ani preferă să returneze ambalajele de 2-3 ori pe lună (vs. 29% total eșantion), în timp ce 51% dintre persoanele mature peste 55 ani merg săptămânal (vs. 42% total eșantion).
