Majoritatea băuturilor cu ambalaj din sticlă, plastic sau metal vor fi vândute din 30 noiembrie cu o garanție de 50 de bani pe recipient, ceea ce automat va însemna o scumpire la raft. Țara noastră a tot amânat această măsură, însă acum ministerului mediului spune că nu mai există cale de întoarcere.
Aproximativ 7 miliarde de sticle, PET, cutii de aluminiu vor merge direct la reciclare, iar românii trebuie să-și schimbe obiceiurile de reciclare. Sunt peste 80.000 de operatori economici (producători, importatori, comercianți), autorități și o entitate cu 500 de angajați deținută parțial de stat și parțial de mediul privat care trebuie să coordoneze un proiect unic în țară în care se vor investi pentru început 85,7 milioane euro. Așa arată în cifre Sistemul Garanție-Returnare din România, al doilea cel mai mare astfel de proiect din Europa după Germania și, efectiv, cel mai mare proiect de țară de până acum.
“Cea mai valoroasă investiţie pe care o putem face fiecare dintre noi este aceea într-un viitor mai verde şi mai curat. Cu lansarea Sistemului Garanţie-Returnare, ne angajăm să construim o ţară în care ambalajele nu mai reprezintă o povară pentru mediul înconjurător, ci devin o oportunitate de a ne angaja în acţiuni cu adevărat benefice pentru planetă. Fiecare pas pe care îl facem împreună, fiecare ambalaj returnat şi fiecare garanţie recuperată aduc o contribuţie semnificativă la protejarea mediului în care trăim”, a declarat Gemma Webb, CEO şi preşedinte al Directoratului RetuRO.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a subliniat că acest sistem va contribui la un sistem ecologic mai bun.
“Mai avem doar 45 de zile înainte ca această iniţiativă să devină o oportunitate concretă de efort colectiv şi de a aduce o schimbare semnificativă în modul în care gestionăm deşeurile şi protejăm mediul. Acesta este, probabil, cel mai mare şi cel mai important pas legat de gestionarea deşeurilor din România din ultimii 30 de ani. Dincolo de Sistemul Garanţie-Returnare, mi-aş dori ca fiecare român să înţeleagă că nu plăteşte doar 50 de bani pentru un ambalaj simplu, ci că aceasta reprezintă, de fapt, garanţia unui viitor mai bun”, a spus ministrul Mediului.
Cum funcționează mai exact sistemul de garanție-returnare
Începând cu 30 noiembrie, românii care vor cumpăra băuturi vor trebui să achite magazinului o garanție de 0,50 lei pentru fiecare ambalaj primar nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv.
Pentru a fi identificate ușor, produsele care vor face parte din sistem vor fi marcate cu un logo specific. Ulterior, după golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianți, adică în orice magazin din România.
În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal și chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locație.
Băuturile care nu au marcat simbolul SGR nu vor primi nimic
Pentru ca sistemul să poată funcționa, este nevoie ca ambalajele ce fac obiectul SGR să aibă un anumit tip de etichete, cu un anumit tip de bare și un logo specific.
Atunci când consumatorii returnează ambalajul unei băuturi, să nu se aștepte să primească depozitul de 0,50 lei pentru ambalajele care nu sunt marcate SGR, deoarece nu a fost plătită o garanție la achiziționarea produsului. Ambalajele care nu au simbolul SGR pot fi în continuare returnate prin sistemul tradițional de colectare selectivă a ambalajelor.
Companiile din România, amendate
Companiile care activează în România și care nu și-au valorificat deșeurile de ambalaje puse pe piață au plătit, în 2022, 33 milioane de lei, echivalentul a peste 6 milioane euro , către Administrația Fondului pentru Mediu, arată datele Institutului Național de Statistică, analizate de Clean Recycle.
Suma este însă de 4 ori mai mică față de anul 2012, dovadă că operatorii economici devin din ce în ce mai responsabili privind obligațiile de mediu.
În ultimii 10 ani, în perioada 2012-2022, sumele plătite de companii pentru deșeurile de ambalaje care nu au fost reciclate sau valorificate, se ridică la peste 900 de milioane de lei, echivalentul a 181 mil. EUR.
“România a evoluat în ultimii ani la nivel de valorificare a deșeurilor de ambalaje, doar că progresul este unul destul de lent. Acum, însă, avem oportunitatea să accelerăm acest proces, mai ales dacă ne referim la dezvoltarea infrastructurii care să ne ajute să creștem rata de reciclare. Doar prin PNRR, avem peste 1 miliard de euro pentru investiții care să asigure o gestionare cât mai eficientă a deșeurilor de ambalaje”, declară Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.
În concluzie, ministerului se așteapă ca prin introdcerea sistemului de garanţie-returnare, care asigură reciclarea a cât mai multe deşeuri să fie protejate apele, dar si pădurile.
