Rata anuală a inflației IPC (indicele prețurilor de consum) se va menține pe o traiectorie descendentă pe cvasitotalitatea intervalului proiecției, însă ritmul dezinflației este prognozat să încetinească semnificativ, în special în a doua parte a anului, arată Raportul BNR asupra inflației.
Banca Națională se așteaptă, însă, și la noi șocuri ale ofertei de bunuri și servicii, asupra inflației, în contextul exacerbării tensiunilor geopolitice pe plan internațional.
Traiectoria ratei anuale a inflației IPC va fi afectată și de efecte de bază asociate modificărilor de preț din trecut: influențe favorabile în trimestrul III 2024 și trimestrul I 2025, respectiv nefavorabile în trimestrul IV 2024, când procesul dezinflaționist înregistrează o cvasistagnare.
În aceste condiții, se anticipează o valoare de 4,9 la sută pentru finele anului curent, de 3,5 la sută pentru sfârșitul anului 2025 și de 3,4 la sută la orizontul proiecției, respectiv martie 2026. Din perspectiva ritmului dezinflației, evoluția proiectată implică o corecție cu circa 2,8 puncte procentuale în intervalul martie 2024 – martie 2025 și cu doar 0,4 puncte procentuale în următoarele 12 luni.
În structură, reducerea inflației headline va fi determinată în principal de componenta inflației de bază, anticipată în scădere pe tot intervalul proiecției, dar mai lentă anul viitor. În același timp, contribuția componentelor exogene ale coșului la inflația totală se va menține relativ constantă pe parcursul acestui an raportat la valoarea de la finele anului 2023 și se va reduce în 2025. Comparativ cu runda anterioară de proiecție, valoarea anticipată a ratei inflației la finele anului curent a fost revizuită în sus cu 0,2 puncte procentuale, în principal pe seama unei contribuții mai ridicate a componentei combustibili și, într-o mai mică măsură, a inflației de bază și produselor din tutun și băuturilor alcoolice, în timp ce prognoza pentru finele anului viitor a rămas nemodificată.
Dobânda cheie ar putea să rămână neschimbată anul acesta
Momentul reducerii dobânzii cheie s-ar putea să nu vină în acest an, dar dacă inflaţia pe luna mai va fi scăzută, atunci membrii Consiliului de Administraţie al BNR se vor uita la date, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
„S-ar putea să nu vină. Nici nu spunem. Atenţie, când am spus în februarie că e vorba de două luni de scădere a inflaţiei am mai folosit un cuvânt, cel puţin. Şi mulţi au scos cel puţin. Am spus cel puţin două luni de scădere a inflaţiei. Deci nu am spus că imediat în luna mai, după două luni, reducem dobânzile. Aşa şi acum. De fapt l-am şi rugat pe un membru al Consiliului să iasă la televizor şi să spună: măi, guvernatorul a spus cel puţin două luni. Nu facem pentru dumneavoastră forward guidance. Dumneavoastră ştiţi câtă discuţie este în lume, politica Băncii Naţionale este mai degrabă data-dependent. Suntem dependenţi de informaţii, de date. Nu numai de cele interne dar şi de cele externe. În plus faţă de a da inflaţia în jos fără a crea recesiune, preferăm ca inflaţia să vină mai lent în jos dar fără reveniri. Asta este preferinţa noastră. Nu este uşor. Ştim că în Ungaria a fost o revenire. Din datele pe care le avem în Polonia s-ar putea să fie în august. De aceea s-au şi oprit. Deci noi preferăm să fie aşa mai încet. Pe limba dumneavoastră slowly but surely. Să fie mai încet dar sigură reducerea inflaţiei. Şi momentul în care Consiliul de Administraţie, în înţelepciunea lui, luând mai mulţi factori şi ascultând mai multe opinii pentru a lua decizia, va hotărî acest lucru, s-ar putea într-adevăr să nu fie nici luna iulie şi nici august. Mai discutăm, ne uităm la date. Dacă inflaţia din mai, care se va publica în iunie, va fi scăzută, nu cred că membri Consiliului vor fi reticenţi aşa să se uite mai cu atenţie la date”, a spus Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, întrebat dacă este posibil ca momentul reducerii dobânzii de politică monetară să nu vină în acest an.
Motivele pentru care nu a fost redusă dobânda
Șeful BNR a explicat în cadrul conferinţei care au fost motivele pentru care Banca Naţională a României încă nu a luat decizia de a reduce dobânda de politică monetară.
„Şi acum încercăm să răspundem la întrebarea de ce celelalte ţări au început să coboare rata de politică monetară şi noi nu am făcut acest lucru. Pentru că la ei ajutarea inflaţiei, coborârea inflaţiei, a fost mult mai rapidă decât la noi, şi, în consecinţă, ei au ajuns mai repede la inflaţie sub rata dobânzii şi deci au rată reală a dobânzii de politică monetară, ex post bineînţeles, aşa am calculat-o, nu ştim exact care va fi inflaţia în viitor, aproape 3% în Cehia, peste 3% rată reală a dobânzii în Polonia, aproape 4% în Ungari.a, pe când în România numai cu ultimele două scăderi de preţuri avem o rată reală a dobânzii de politică monetară”, a declarat Mugur Isărescu.
