Fostul premier Petre Roman este audiat la Parchetul General în dosarul Mineriadei din iunie 1990, fiind acuzat de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.
În Iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, dar în decembrie 2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru a se relua ancheta de la zero. Procurorii militari susțin că Ion Iliescu a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.
Procurorii vor reface ancheta în dosar, după ce probele fuseseră anulate în instanță. Anularea a fost făcută pentru că judecătorii au sesizat nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată. Pe lângă cei doi menționați, alături de fostul președinte au fost trimiși în judecată și Gelu Voican Voiculescu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu (decedat între timp), Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma, fost lider al minerilor din Valea Jiului.
Petre Roman, fiind chemat astăzi la Parchetul Parchetul General în dosarul Mineriadei din iunie 1990, își susține nevinovăția în acest dosar.
Eu am venit acum pentru o declarație prin care să lămuresc toate aspectele ridicate de prezentarea dumnealor, fiindcă nu se poate reține, în ceea ce mă privește, niciun act de acuzație. Niciuna dintre acuzații nu se poate reține împotriva mea și am venit să lămuresc acest lucru.
Petre Roman
Dosarul susține că că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti. Aceștia militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau paşnic opiniile politice, fiind în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.
Ancheta a sesizat următoarele acțiuni: moartea prin împuşcare a patru persoane, două persoane violate, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.