De-a lungul istoriei sale, OPEC a reuşit să gestioneze conflicte interne majore, inclusiv în perioade de război sau rivalităţi regionale
Alianţa OPEC+ a hotărât, duminică, să păstreze nivelurile actuale de producţie de petrol, în urma unei reuniuni scurte, desfăşurate online, în care liderii grupului au evitat intenţionat subiectele sensibile legate de crizele politice ce afectează mai mulţi membri, potrivit Reuters.
Decizia vine într-un moment complicat pentru piaţa energetică globală. De la începutul anului, cotaţiile petrolului au pierdut peste 18%, marcând cea mai accentuată scădere anuală din 2020, pe fondul temerilor privind o posibilă supraofertă şi al incertitudinilor economice şi politice.
Contextul geopolitic tensionat apasă suplimentar asupra alianţei. Relaţiile dintre Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite s-au deteriorat recent, după ce o grupare susţinută de Abu Dhabi a preluat teritorii de la guvernul yemenit sprijinit de Riad, episod considerat cea mai gravă ruptură dintre cei doi parteneri din ultimele decenii.
În acelaşi timp, scena internaţională a fost zguduită de capturarea preşedintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, de către Statele Unite. Preşedintele american Donald Trump a anunţat că Washingtonul va prelua controlul asupra Venezuelei până la instalarea unei noi administraţii, fără a oferi detalii concrete, o situaţie care a amplificat nervozitatea pieţelor.
„În prezent, piaţa petrolului este dominată mai degrabă de incertitudini politice decât de factorii clasici de cerere şi ofertă. Mesajul OPEC+ este clar: stabilitatea primează în faţa deciziilor radicale”, a explicat Jorge Leon, şeful analizei geopolitice la Rystad Energy şi fost oficial OPEC.
Cei opt membri-cheie ai alianţei – Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan, Kuweit, Irak, Algeria şi Oman – au convenit anterior creşteri ale ţintelor de producţie de aproximativ 2,9 milioane de barili pe zi în 2025, în încercarea de a-şi consolida cota de piaţă. Totuşi, în noiembrie, aceştia au decis să suspende temporar majorările pentru primele trei luni ale anului, invocând cererea mai scăzută, specifică sezonului rece, din emisfera nordică.
Reuniunea de duminică a reconfirmat această strategie, fără a aborda explicit situaţia din Venezuela, potrivit unor surse din cadrul alianţei. Următoarea întâlnire a OPEC+ este programată pentru 1 februarie.
De-a lungul istoriei sale, OPEC a reuşit să gestioneze conflicte interne majore, inclusiv în perioade de război sau rivalităţi regionale. În prezent însă, presiunile sunt multiple: Rusia se confruntă cu sancţiuni occidentale, Iranul este afectat de tensiuni interne şi ameninţări externe, iar Venezuela, deşi deţine cele mai mari rezerve de petrol din lume, produce mult sub capacitate.
Analiştii avertizează că, şi în eventualitatea unor investiţii semnificative promise de Statele Unite, relansarea rapidă a producţiei venezuelene rămâne improbabilă în următorii ani.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
