Ne întrebăm cine muncește totuși în țară pentru a realiza cu adevărat proiecte ca să putem și cheltui banii din fondurile europene care au început deja să vină. În curând vom avea aproape un sfert din cele 29 de miliarde de euro, bani din PNRR și noi stăm și ne plângem de sărăcie.
Împădurirea, digitalizarea și debirocratizarea sunt prioritățile țării chiar și acum în plină criză energetică. La București sunt în aceste zile membri ai Comisiei Europene pentru a dat un impuls guvernanților cu privire la reformele și investițiile care trebuie făcute. Deja avem primii bani și nu reușim să îi cheltuim, cu atât mai mult cu cât avem și termen limită, respectiv august 2026 de finalizare a proiectelor.
”Beneficiem de prezenţa reprezentanţilor Comisiei şi este un moment în care putem să facem o analiză a întregului proces care s-a desfăşurat până în acest moment, pe etapele trimestriale ale PNRR. Până în acest moment România a reuşit să primească aprobarea şi finanţarea pentru prima cerere de plată. Ca atare, alături de suma de prefinanţare şi banii din prima cerere de finanţare, în România avem deja 6,35 miliarde de euro şi suntem în plin proces de pregătire a următoarei cereri de plată”, a spus premierul.
În continuare, pe partea de mediu și energie nu au fost anunțate proiecte de împădurire și nici de trecere la energia verde, cei care vor să-și pună panouri fotovoltaice întâmpină dificultăți.
În sănătate, de asemenea lucrurile nu sunt clare la minister și nici proiectele nu au fost finalizate pentru a putea începe lucrările de construcție și modernizare prevăzute în Planul Național de Reziliență și Redresare.
A mai auzit cineva ceva despre construcția de creșe? Lucrările trebuia să fie începute deja, însă părinții nu mai speră că vor putea să folosească prea curând noile clădiri verzi mult promise încă de anul trecut.
”Trebuie să monitorizăm de la nivelul ministerului şi la nivelul fiecărei localităţi să îndeplinească procedurile tehnice pentru a accesa aceste fonduri. Avem fondurile europene, fondurile pe investiţii de la buget care trebuie folosite cât mai eficient pentru a ne atinge obiectivele din planul de guvernare”, a spus Nicolae Ciucă.
Cât despre modernizarea ANAF-ului și a instituțiilor țării, lucrurile se mișcă cu viteza melcului. În continuare, nu statul nu reușește să scoată impozitele și taxele de la marile corporații.
În schimb, Coaliția pare maxim preocupată de soarta pensiilor, mai ales a celor speciale. Să nu uităm de ce a mers premierul la Bruxelles și cum a încercat să o convingă pe șefa Comisiei Europene că pensiile militarilor nu sunt indemnizații speciale, ci venituri care se cuvin de drept. Până la 31 decembrie trebuie să intre în vigoare jalonul privind cadrul legislativ pentru reducerea pensiilor speciale, iar în 2023 trebuie finalizată reformarea întregului sistem de pensii. Marea problemă este că bugetul statului a fost amânat pentru că procentul de 9,4 la sută pentru pensii prevăzut în PNRR este prea mici, iar guvernanții nu mai știu acum de unde să mai taie.
PNRR a fost gândit ca un instrument de răspuns la criză, care să accelereze redresarea post-pandemie şi că în momentul aprobării lui, în septembrie 2021, Europa nu se confrunta cu suprapunerea crizei energetice cu criza inflaţiei şi cea de securitate generată de războiul din Ucraina, considerând, prin urmare, că anumite jaloane vor trebui ajustate pentru a răspunde astfel crizei multiple.
„Cred că este o expresie a rezilienţei Uniunii însăşi capacitatea de a-şi ajusta răspunsul acolo unde este absolut necesar. România consideră foarte important RePower EU, ca instrument de răspuns la criza energiei, dar şi pentru asigurarea independenţei strategice a Uniunii mai ales în ceea ce priveşte importul de energie din Rusia. Reflectarea acestuia în PNRR va trebui să aibă şi un impact în ceea ce priveşte asigurarea capacităţii statelor membre de a răspunde provocărilor generate de evenimente geopolitice accelerate de la începutul acestui an”, a declarat Ciucă.
