Românii nu o duc mai bine, cel puțin nu anul acesta. Banca Națională a României a decis să mențină dobânda cheie la 7%, în contextul în care rata inflației va scădea și ea ușor. Deși Guvernul a decis să reducă prețul la alimentele de bază, analiștii estimează scumpiri de cealaltă parte, fapt ce se va reflecta în inflație.
În ședința din 5 iulie, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Analiștii economici spun că evoluția dobânzii cheie va influența în mod normal și evoluția ROBOR pe toate scadențelor și implicit și pe cea a IRCC. Cel mai probabil ROBOR nu va scădea sub nivelul de 6%, dobânda oferită de banca centrală la facilitatea de depozit. Ceva surprize, deși foarte mici, vor exista însă la stabilirea următorului nivel la IRCC, din 30 septembrie și care va fi utilizat pentru calculul dobânzilor la creditele populației din trimestrul al IV-lea, perioada octombrie – decembrie 2023.
Dobânda cheie ar putea fi menținută la același nivel până la finalul anului, potrivit prognozelor analiștilor economici, iar de anul viitor să înceapă să scadă odată cu rata inflației când și prețurile la energie și alimente vor mai scădea.
Banca Națională, prognoze despre inflație
Rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II, coborând de la 14,53 la sută în martie, la 10,64 la sută în mai, în linie cu previziunile, în principal ca efect al accentuării trendului descendent al dinamicilor prețurilor energiei și combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale.
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (mai 2023), în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente consemnate în trimestrele precedente de cotațiile unor mărfuri.
Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei decurg totuși din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază și din reducerea suplimentară a livrărilor de petrol anunțată de țările OPEC.
Ratele românilor, greu de dus
Indicele de referință a creditelor consumatorilor (IRCC) a scăzut la valoarea de 5,94% pe an, față de valoarea de 5,98% din al doilea trimestru din an. Potrivit unui calcul realizat de Finzoom, valoarea ratelor aproape s-a dublat într-un singur an. Dacă în iunie 2022, rata la un credit de 120.000 de euro era de 2.250 lei, aceasta a ajuns la 3.837 lei, în momentul de față.
Ce e cu dobânda-cheie?
Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință” sau „dobânzi de referință” – sunt rate ale dobânzilor actualizate periodic și accesibile publicului. Acestea reprezintă o bază utilă pentru toate tipurile de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe.Ratele de referință reflectă costul împrumuturilor pe diferite piețe. De exemplu, acestea ar putea reflecta costurile suportate de bănci pentru împrumuturile pe care le contractează unele de la altele sau pentru obținerea de fonduri din alte surse, precum fonduri de pensii, societăți de asigurare și fonduri de piață monetară.
Numărul de angajaţi, în creştere
Tot BNR arată în raportul din 5 iulie că pe piața muncii avem o reaccelerare a creșterii efectivului salariaților din economie în martie-aprilie, precum și o relativă stabilitate a ratei șomajului BIM în aprilie-mai, după scăderea acesteia la 5,5 la sută în trimestrul I, alături de accentuarea în debutul trimestrului II a trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de înalte a costului unitar cu forța de muncă din industrie. Totodată, sondajele de specialitate indică o accelerare a creșterii intențiilor de angajare în perspectivă apropiată, dar și o scădere mai pronunțată în aprilie-iunie a deficitului de forță de muncă raportat de companii.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au stopat mișcarea descendentă la mijlocul lunii mai, în timp ce randamentele titlurilor de stat au continuat să se reducă gradual până spre finele lunii iunie, în condițiile creșterii atractivității relative a plasamentelor în lei, îndeosebi ca efect al accelerării descreșterii ratei anuale a inflației și al reconfirmării traiectoriei descendente anticipate a acesteia.
Cum a evoluat dobânda cheie în 2022 şi 2023
– 5 iulie 2023 BNR a menţinut dobânda cheie la 7,00%.
– 10 mai 2023 BNR a menţinut dobânda cheie la 7,00%.
– 4 aprilie 2023 BNR a menţinut dobânda cheie la 7,00%.
– 9 februarie 2023 BNR a menţinut dobânda cheie la 7,00%.
↑ 10 ianuarie 2023 BNR a majorat dobânda cheie de la 6,75%, la 7,00%.
↑ 8 noiembrie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 6,25, la 6,75%.
↑ 5 octombrie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 5,50%, la 6,25%.
↑ 5 august 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 4,75%, la 5,50%.
↑ 7 iulie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 3,75%, la 4,75%.
↑ 11 mai 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 3,00%, la 3,75%.
↑ 6 aprilie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 2,50%, la 3,00%.
↑ 10 februarie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 2,00%, la 2,50%.
↑ 11 ianuarie 2022 – BNR a majorat dobânda cheie de la 1,75%, la 2,00%.
