În 2020, Nicușor Dan promitea o rezolvare rapidă a situației infernale a traficului din Capitală, prin colaborarea cu un specialist adus din New York și aplicarea unor soluții matematice. Specialistul american, Michael Horodniceanu, născut și crescut în București, fusese responsabil în anii ’90 cu gestionarea și rezolvarea problemelor de trafic de suprafață din New York. Din 2007 până în 2016, el s-a ocupat de modernizarea întregii rețele de metrou a metropolei.
În 2020, Horodniceanu și-a oferit serviciile, pro bono, pentru a-l consilia pe Nicușor Dan în gestionarea traficului. „Mă simt legat de acest oraș și vreau să ofer și eu ceva în schimb locului unde mi-am petrecut copilăria. Nu voi primi bani, nu voi primi nimic pentru munca mea. Singura înțelegere este să mi se deconteze transportul cu avionul când voi veni în București”, spunea Horodniceanu.
Au fost mai multe idei pe care Horodniceanu le-a împărtășit cu primarul Capitalei, care declara: „Bucureștiul are nevoie de o soluție inteligentă pe care, este o promisiune, o vom realiza în doi ani, adică un sistem complet de management al traficului, corelat cu transportul public”. Totuși, când profesorul de origine română a încercat să reia legătura, nu a mai primit niciun răspuns. „Nu am avut succes. De obicei, dragostea forțată nu funcționează”, declara acesta, la jumătate de an mai târziu.
După decesul lui Horodniceanu în iunie 2023, Nicușor Dan își caută scuze pentru lipsa de acțiune și de acceptare a ajutorului pro bono: „Mai întâi, în primul an, pe de o parte am avut Covid, și el era o persoană în vârstă, care nu putea veni la București, și trebuia să-i trimitem documentele. Și de fapt, preocuparea noastră era să stabilizăm financiar Primăria. După care…”.
Capitala se sufocă, dar Nicușor Dan ne spune că putea fi și mai rău și cere răbdare.
Lipsa de acțiune de care Nicușor Dan a dat dovadă în cazul colaborării cu profesorul Horodniceanu nu este un caz singular. În patru ani, niciunul dintre punctele din programul său electoral nu a fost materializat.
„Semafoarele se pot rezolva cu matematică. Trebuie să fie un semafor cu cameră care să permită șoferilor să vireze la stânga. Traficul va fi redus cu 40%. Vom scoate mașinile de pe prima bandă, dar mai întâi vom da o lună de acomodare șoferilor”, descria edilul, în campania electorală, sistemul inteligent de management al traficului. Acesta nu a devenit realitate și, în condițiile în care numărul de autoturisme a crescut, numărul de intersecții aflate în sistemul de temporizare al Capitalei a scăzut, iar importanța acestora a fost ignorată.
Din această cauză, nu doar în orele de vârf, Bucureștiul este un oraș unde fiecare semafor pare o „parcare”. Aici staționează, după ce au trecut și de obstacolul lipsei benzilor unice, și mijloacele de transport public de suprafață, care acum reprezintă alternativa pe care Nicușor Dan o propune bucureștenilor.
Mai mult, este și o expresie a faptului că în patru ani edilul nu doar că nu a oferit soluții, ci nici măcar nu a înțeles problema, astfel că nu le poate oferi nici în viitor. O demonstrează faptul că justifică blocarea planului urbanistic general pe seama traficului, susținând că dezvoltarea urbană a dus la „sufocarea” orașului și le spune bucureștenilor că altfel lucrurile puteau sta chiar mai rău. Și că le propune 2035 drept termen pentru a scăpa de ambuteiaje și poluare. De ce 2035 și nu alt an, numai el știe
