Românii care se îmbolnăvesc din cauza poluării pot cere despăgubiri autorităților locale, după ce directiva privind calitatea aerului a fost votată astăzi la Strasbourg la ultima sesiune plenară din legislatura actuală a Parlamentului European.
Textul a fost adoptat cu o majoritate strânsă 381 de voturi pentru, 225 împotrivă și 17 abțineri, conform unui comunicat al europarlamentarului Nicu Ștefănuță.
Noua directivă reglementează limite mai stricte în privința prezenței particulelor fine (PM2.5, PM 10, NO2) în aerul respirabil, care afectează sănătatea oamenilor, conform ultimelor date științifice prezentate de Organizația Mondială a Sănătății. Conform Agenției Europene de Mediu, 29.000 de români mor anual prematur din cauza calității proaste a aerului.
Deși calitatea aerului din România este printre cele mai slabe din Europa, câțiva dintre europarlamentarii români au votat împotrivă: ECR: Terheş ( AUR) EPP: Băsescu, Bogdan, Buda, Buşoi, Hava, Motreanu, Mureşan, Nistor, Tomac, Vincze, Winkler, ridicând semne de întrebare la cum se gândesc ei la sănătatea românilor.
Noua directivă propune limite mai stricte, care, dacă sunt depășite, oferă dreptul persoanelor afectate și organizații neguvernamentale de a merge în instanță. Mai exact, persoanele care se îmbolnăvesc din cauza depășirilor limitelor calității aerului pot să primească despăgubiri din partea autorităților care nu au luat măsuri. Noua directivă impune autorităților să fixeze aparate de măsurat calitatea aerului în locurile cele mai circulate, nu doar în parcuri, unde se știe că aerul este mai puțin poluat.
„Am văzut la vot cui îi pasă de sănătatea cetățenilor și cui nu. Această lege europeană este legată de un drept primordial: acela ca fiecare cetățean să beneficieze de un aer curat, fără a te mai îmbolnăvi. Indiferent în ce cartier locuiești, pe ce stradă stai, în ce loc lucrezi, ar trebui ca aerul pe care îl respiri să nu te omoare cu zile. Așa că, dacă putem face asta prin legislație, eu mă bucur. Aleg să pun sănătatea cetățenilor pe primul loc”, declară europarlamentarul Nicu Ștefănuță.
România are proceduri de încălcare a legislației europene în ceea ce privește calitatea aerului și riscă amenzi mari, care vor fi plătite din buzunarele cetățenilor. Un studiu publicat de CE Delft în 2021 arată că Bucureștiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor. Următoarele cele mai afectate orașe din România sunt Timișoara, Brașov, Cluj și Iași. Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum și cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranței de viață.
Ultimele reportaje ale „Recorder” și „România, te iubesc”, arată cum România devine tomberonul Europei prin afacerile cu deșeuri din Europa care ajung să fie arse în gropi de gunoi și să polueze aerul.
În 2021 Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale. De exemplu ce riscăm ca la fel ca anul trecut, când Curtea a impus sancțiuni financiare României pentru că a eșuat în a închide gropile de gunoi neautorizate. Curtea de Justiție notează că România nu a închis încă 31 de locații neautorizate să fie în operațiune. Obligă România să plătească o sumă forfetară de 1,5 milioane de euro și o penalitate de 600 de euro pe depozit pe zi de întârziere.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
