Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a anunţat joi o întrevedere pe 29 ianuarie cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba pentru a pregăti o întâlnire între liderii celor două ţări vecine care au relaţii tensionate, informează agenţiile France Presse şi MTI, conform agerpres.ro.
„Am prevăzut să ne vedem pe 29 ianuarie la Ujgorod”, oraş din vestul Ucrainei cu o importantă comunitate maghiară, a declarat Szijjarto la o conferinţă de presă.
Discuţia de la Ujgorod are ca obiectiv „pregătirea terenului pentru o întâlnire la nivel înalt fructuoasă”, a precizat ministrul ungar. Totuşi, a completat el, un summit între premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski „ar avea sens” numai dacă este bine pregătit.
În cadrul acestor pregătiri, a explicat Szijjarto, el va examina împreună cu omologul său ucrainean „dacă o întâlnire la nivel înalt ar promova relaţiile bilaterale” şi vor vedea împreună sarcinile necesare „astfel încât o întâlnire între liderii celor două ţări să aibă şanse de succes”.
Cât despre fondurile europene blocare Ungariei de către Comisia Europeană, şeful diplomaţiei ungare a cerut să nu fie confundate chestiuni „care nu au nimic de-a face una cu alta”. „Ungaria are dreptul la aceste fonduri europene, în mod independent de Ucraina. Aceste fonduri trebuie plătite Ungariei. Comisia Europeană nu are niciun drept să le reţină”, a indicat Peter Szijjarto.
Kievul a confirmat la rândul său întâlnirea miniştrilor Kuleba şi Szijjarto, care au avut luna trecută la Bruxelles prima lor discuţie de la lansarea invaziei ruse în Ucraina. Şeful de cabinet al preşedintelui Zelenski, Andrii Iermak, va participa de asemenea la întâlnirea din 29 ianuarie.
În urma „recentelor contacte politice (…), prioritatea este de a organiza o întâlnire” între premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, „în scopul deblocării deciziilor UE cruciale pentru Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleg Nikolenko.
Orban şi Zelenski nu au avut nicio întâlnire de când a început războiul. Relaţiile dintre Kiev şi Budapesta sunt tensionate, guvernul ungar acuzând încălcarea drepturilor minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia. Aceste relaţii s-au degradat şi mai mult după ce Viktor Orban a refuzat orice sprijin militar pentru Ucraina în războiul acesteia cu Rusia. Orban a avertizat că Ungaria nu va sprijini Ucraina în niciun for internaţional atât timp cât nu sunt restabilite drepturile minorităţii maghiare.
Potrivit ministrului Peter Szijjarto, numeroşi etnici maghiari din Ucraina care au fost înrolaţi în armata ucraineană au murit pe front. În luna iunie anul trecut, Rusia a transferat către Ungaria 11 prizonieri de război ucraineni de etnie maghiară, această înţelegere a Budapestei cu Moscova provocând iritarea Kievului.
Premierul ungar a renunţat în decembrie în Consiliul European la veto-ul său faţă de lansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE, în schimb a blocat un ajutor financiar al UE pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro, decizie luată în contextul tensiunilor Budapestei cu Kievul şi blocării de către Comisia Europeană a fondurilor europene ce revin Ungariei, al cărei guvern este acuzat de Bruxelles că încalcă statul de drept.
Comisia Europeană a deblocat înaintea summitului din decembrie 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria, plus 920 de milioane de euro din planul european REPowerEU, dar alte fonduri europene (de coeziune şi pentru planul de redresare post-pandemie) de peste 21 de miliarde de euro rămân în continuare îngheţate.
În acest timp, Viktor Orban cere deblocarea tuturor fondurilor europene, despre care afirmă că i-au fost retrase ţării sale abuziv din motive politice de către Comisia Europeană care dezaprobă opoziţia guvernului ungar faţă de migraţia ilegală sau faţă de mişcarea LGBT şi consideră că, în ce priveşte ajutorul financiar destinat Ucrainei, acesta nu trebuie acordat din bugetul UE.
În timp ce continuă discuţiile cu Budapesta pentru deblocarea veto-ului faţă de ajutorul pentru Ucraina înaintea unui nou summit european programat pentru 1 februarie, Comisia Europeană caută soluţii alternative, cum ar fi contractarea unui împrumut de 20 de miliarde de euro şi oferirea acestei sume Ucrainei. Ungaria se opune şi acestei scheme de împrumut, care seamănă cu cea de finanţare a planului european de relansare post-pandemie, avertizând că în final tot statele UE vor trebui să achite acest credit mai târziu prin propriile lor contribuţii la bugetul comunitar.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
