Un studiu de oportunitate privind delegarea urgentă a serviciului de transport public de călători în regiunea Bucureşti-Ilfov, realizat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomuniară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov (ADITPBI), care a fost înfiinţată în iulie anul trecut, arată că până când vor fi asigurate toate condiţiile necesare pentru implementarea Programului Integrat de Transport Public de Călători, este necesară încheierea unui contract de delegare a serviciului de transport.
Potrivit studiului, care are la bază Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), 36 de companii private asigură transportul între Capitală şi localităţile din judeţul Ilfov, pe baza licenţelor eliberate iniţial pentru perioada 2008-2011 şi prelungite ulterior până în decembrie 2018, dar fără să fi fost încheiate contracte de servicii. Licenţele menţionează, însă, doar capetele de traseu, iar şoferii nu respectă un program de transport, se arată în studiu.
Traseele nu sunt optimizate, orarul de circulaţie este dictat de cerere, întrucât şoferii aşteaptă pasagerii să se îmbarce şi să umple maşina, orele de funcţionare sunt limitate, maşinile sunt mici, vechi, nu sunt întreţinute, nu au aer condiţionat şi încălzire, iar staţiile nu există, pentru că şoferii opresc la cererea călătorilor.
„Serviciile se concentrează pe coridoarele majore de intrare în Bucureşti, iar fiecare traseu conectează câteva localităţi din Ilfov, deseori doar un oraş sau o comună individuală, cu o staţie la marginea Bucureştiului. Un număr semnificativ de localităţi nu beneficiază de transport public. În cazul localităţilor mai mari, deşi sunt deservite de transportul public, acestea nu asigură o distribuţie uniformă, fiind concentrat în lungul drumului principal care tranzitează localitatea”, scrie în studiul de oportunitate.
Delegarea serviciului se va face, astfel, către RATB (care este încă în prooces de reorganizare şi transformare în societate pe acţiuni) pe o perioadă de maximum doi ani, urmând ca din ianuarie 2019, ADITPBI să înceapă procedura de contractare a unui operator intern regional pe o perioadă de 10 ani. Contractul va fi încheiat prin atribuire directă.
„Contractul va acoperi serviciile actuale prestate cu autobuze, tramvaie şi troleibuze pe teritoriul administrativ al Municipiul Bucureşti şi serviciile prestate cu autobuze pe o parte din traseele judeţului Ilfov, conform Programului interimar de transport public de călători (…), până la aplicarea Programului Integrat de Transport Public de Călători, ce va reprezenta obligaţia de serviciul public pentru operatori”, se arată în studiul de oportunitate al ADITPBI.
Studiul de oportunitate ce va fi supus votului consilierilor în şedinţa din 23 august arată că începând din luna ianuarie 2019, viitoarea Societate de Transport Bucureşti va opera pe 51 de trasee cu autobuzul în Bucureşti – Ilfov, urmând să fie luate şi măsuri pentru implementarea sistemului integrat de e-ticketing şi a unei oferte tarifare unitare.
Delegarea serviciilor publice către companiile municipale
Ordinea de zi a şedinţei CGMB de joi conţine 10 proiecte de hotărâre referitoare la delegarea unor servicii publice şi transferul patrimoniului pentru ca aceste servicii să poată fi desfăşurate către companii municipale.
Astfel, serviciul public de construire, modernizare, reparare şi întreţinere a arterelor de circulaţie, podurilor, viaductelor, pasajelor rutiere şi pietonare subterane şi supraterane şi a lucrărilor de artă din compoziţia acestora, inclusiv echiparea tramei stradale cu mobilier urban ar urma să fie delegat către Compania Municipală Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti. Serviciul public pentru gestonarea parcărilor va fi delegat către Compania Municipală Parking Bucureşti, în timp ce Compania Municipală Managamentul Traficului se va ocupa de optimizarea circulaţiei rutiere şi pietonale şi de întreţinerea şi funcţionarea sistemelor de semnalizare.
Alte proiecte vizează Compania Municipală Parcuri şi Grădini, către care va fi delegat serviciul de amenajare şi întreţinere a parcurilor şi grădinilor din Bucureşti, Compania Municipală Agrement, care va prelua serviciul public de amenajare şi întreţinere a lacurilor, ştrandurilor şi băilor publice din Capitală, în timp ce către Compania Municipală Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde va fi delegat serviciul public de întreţinere a spaţiilor verzi.
De asemenea, către Compania Municipală Sport pentru Toţi va fi delegat serviciul public privind obiectivele sportive, către Compania Municipală Cimitire va fi delegat serviciul privind administrarea cimitirelor şi crematoriilor umane, Compania Municipală Publicitate şi Afişaj se va ocupa de activităţile privind organizarea publicităţii, afişajului şi reclamelor în locurile publice, în timp ce către Compania Municipală Imobiliara va fi delegat serviciul public privind activităţile de întreţinere şi reparaţii a fondului imobiliar.
Toate aceste proiecte de hotărâre conţin şi anexele privind patrimoniul. În mod normal, delegarea serviciilor publice se face cu tot cu patrimoniu, fiindcă dacă nu se transferă şi patrimoniul, companiile nu au unde presta serviciile respective.
Proiectele de hotărâre care fac referire la companiile municipale enumerate mai sus au mai fost pe ordinea de zi şi la şedinţa CGMB din 28 martie, însă fără anexele privind patrimoniu. Atunci, primarul Capitalei Gabriela Firea a scos din proiectele de hotărâre aceste anexe, după ce grupurile de consilieri generali din opoziţie au anunţat că vor vota împotriva proiectelor, fiindcă pentru transferul patrimoniului este necesar un vot de două treimi. Fără aceste anexe, proiectele de hotărâre au trecut cu majoritate simplă, asigurată de PSD şi ALDE.
Primarul Capitalei Gabriela Firea chiar i-a ameninţat atunci pe consilierii generali la începutul şedinţei că îi va da în judecată dacă nu votează proiectele privind delegarea serviciilor publice către companiile municipale.
Ulterior, la şedinţa de Consiliu din 19 aprilie, pe ordinea de zi au fost proiectele de hotărâre privind transmiterea către trei dintre companiile municipale, respectiv Parking Bucureşti SA, Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti SA şi Managementul Traficului SA, a patrimoniului pentru serviciile publice pe care le preluaseră deja aceste companii. Proiectele au fost respinse, însă, pentru că PNL şi USR au votat împotriva lor.
A doua rectificare bugetară în mai puţin de o lună
Consilierii generali vor supune votului o nouă rectificare bugetară, a doua în mai puţin de o lună.
Potrivit proiectului de rectificare bugetară, vor primi bani în plus Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMB), mai exact peste 26 de milioane de lei. Vor primi bani în plus Spitalul Sf. Maria (4,3 milioane de lei), Spitalul Filantropia (1,5 milioane de lei), Spitalul de Nefrologie Carol Davila (4,2 milioane de lei), Spitalul de Copii Victor Fomoiu (4,7 milioane de lei), Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Ştefan (3,2 milioane de lei), Spitalul Th. Burghele (2,8 milioane de lei), Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Panait Sârbu (13,4 milioane de lei) şi Spitalul de Psihiatrie Alexandru Obregia (peste 600.000 de lei).
Şi la instituţiile culturale au fost alocaţi mai mulţi bani, 4 milioane de lei. Astfel. Teatrul Nottara va primi în plus 88.000 de lei, în timp ce la Teatrul Ţăndărică vor fi alocaţi alţi 935.000 de lei, pentru evenimente organizate cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Bugetul Centrului Expo Arte, recent înfiinţat, va fi de 3,1 milioane de lei.
De la RATB, 43,7 milioane de lei vor fi luaţi de la investiţii, bugetul Regiei rămânând la suma de 148,6 milioane de lei. Banii, alocaţi iniţial pentru montarea de garduri pe linia de tramvai, pentru modernizarea peroanelor pe linia de tramvai 41 şi pentru modernizarea Autobazei Giurgiului, vor fi transformaţi în subvenţii, aşa cum se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.
În ceea ce priveşte RADET, 40 de milioane de lei de la investiţii vor fi şi aici transformaţi în subvenţii, nemafiind, astfel, bani pentru modernizarea tuturor punctelor termice sau pentru eficientizarea alimentării cu energie termică a consumatorilor.
