2.8 C
București
sâmbătă, 16 noiembrie 2024
AcasăPoliticăIohannis apare drept candidat la postul de secretar general NATO

Iohannis apare drept candidat la postul de secretar general NATO

Președintele României, Klaus Iohannis, apare drept candidat la postul de secretar general NATO, într-o analiză realizată de publicația Politico.

Articolul a fost publicat la data de 30 ianuarie 2023. Discuția pe acest subiect apare în contextul finalului de mandat al actualului secretar general, norvegianul Jens Stoltenberg. Mandatul lui Stoltenberg ar fi trebuit să se termine dar a fost prelungit, în martie 2022, întrucât NATO a avut nevoie de continuitate în funcția de secretar general, după ce Rusia a atacat Ucraina. Stoltenberg ar urma să se retragă din fruntea NATO la 30 septembrie 2023.

Chiar și în acest moment, varianta cea mai probabilă ar fi o nouă prelungire a mandatului lui Stoltenberg, afirmă Politico. „Stoltenberg ar dori să rămână”, a dezvăluit, sub protecția anonimatului, un înalt oficial al NATO.

Dar există și voci, în interiorul Alianței, care ar dori o schimbare. Drept urmare, sunt prezentați câțiva politicieni care au șanse să preia conducerea Alianței. Candidați favoriți ar fi premierul Olandei, Mark Rutte, premierul Estoniei, Kaja Kallas, precum și secretarul (ministrul) britanic al Apărării, Ben Wallace.

Cu șanse mai mici decât aceștia trei sunt cotați premierul Lituaniei, Ingrida Šimonytė, președinta Slovaciei, Zuzana Čaputová, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care anterior a fost ministru al Apărării în Germania.

Unele țări ar dori un secretar general NATO provenit din estul Europei

„Un alt politician care poate candida este Klaus Iohannis, președintele României. Dar el s-ar putea confrunta cu opoziția țării vecine, Ungaria, precum și cu opoziția celor care ar prefera drept candidat o femeie”, susțin jurnaliștii de la Politico.

Ei nu explică de ce s-ar opune Ungaria unei prezențe a lui Iohannis în fruntea NATO. În România, se cunoaște că Iohannis a acceptat la guvernare o alianță care include și UDMR. Pe de altă parte, se știe că anterior Iohannis a adus acuzații grave UDMR și guvernului Ungariei. Acea situație s-a înregistrat în anul 2020.

„Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României În timp ce noi, eu, Guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament, ca sa dea Ardealul ungurilor. Jó napot, Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înțelegeri?”, declara, în anul 2020, președintele Iohannis.

Este de precizat că, imediat după aceea, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a cerut SRI să-i comunice dacă este investigat în vreun dosar. Nici până în prezent nu s-a demonstat vreo vinovăție a lui Ciolacu, a UDMR sau a lui Viktor Orban, în sensul de „a da Ardealul ungurilor”.

„Aș evalua situația foarte serios”

La mijlocul anului 2022, Iohannis a fost întrebat, într-o conferință de presă, dacă ar dori funcția supremă în NATO. „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”, a răspuns Iohannis.

În noiembrie 2022, președintele Iohannis l-a primit pe secretarul general Stoltenberg la București.

Mandatul lui Iohannis în funcția de președinte al României expiră însă în anul 2024. Ceea ce nu observă jurnaliștii de la Politico este că ar fi extrem de improbabil ca Iohannis să demisioneze din funcția de șef de stat ca să poată prelua, în anul 2023, conducerea NATO. De asemenea, n-a existat vreun șef de stat care să-și continue cariera ca secretar general al Alianței.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă