NATO ar putea interveni în Kosovo cu militarii din cadrul KFOR, pentru a preveni amplificarea tensiunilor între sârbi și albanezi, a anunțat secretarul general al Alianței Atlantice, Jens Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a avut convorbiri în ultimele zile cu șeful guvernului din Kosovo, Albin Kurti, apoi cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic. „Am discutat cu preşedintele Serbiei, Vucic, pe tema tensiunilor din nordul Kosovo”, a anunţat Jens Stoltenberg într-un mesaj postat pe Twitter. Unitatea KFOR este „pregătită să intervină dacă stabilitatea este ameninţată”, a avertizat Stoltenberg.
NATO are în Kosovo o unitate militară denumită KFOR (Kosovo Force). Din această unitate fac parte și 55 de militari români. În prezent, KFOR este sub comanda generalului italian Franco Federici. Tot în Kosovo, România are și un militar în cadrul misiunii UNMIK. Această misiune este sub mandat ONU și are atribuții de observare și monitorizare.
Nici Serbia, nici Kosovo nu fac parte din NATO. Serbia dorește să rămână țară neutră. Relațiile dintre Serbia și NATO au rămas foarte reci de la războiul din fosta Iugoslavie, din anul 1999, când avioane trimise de NATO au bombardat Serbia. Tot de la acel moment, relațiile Serbiei cu Rusia s-au intensificat. România n-a participat la operațiunea NATO din anul 1999. Totuși, unele avioane care au participat la operațiunea NATO au folosit aerodromuri din România.
După războiul din fosta Iugoslavie, Kosovo s-a separat practic de Serbia și funcționează ca o țară distinctă. Pe plan internațional, unele țări recunosc regiunea Kosovo drept stat, iar altele nu. De exemplu, există un ambasador al SUA la Pristina.
România participă de 20 de ani la misiunea NATO în Kosovo
NATO a obținut, pentru KFOR, un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU, acordat conform rezoluției 1244 din anul 1999. Prezenţa militară românească în KFOR a început în martie 2000. Primii militari români din KFOR au fost ofiţeri şi maiştri militari specialişti în operaţiuni psihologice, care au fost integrați în detașamentul PSYOPS Branch – Elementul de Sprijin Operaţii Psihologice din comandamentul principal KFOR. Acesta se afla în tabăra militară Film City, de la marginea orașului Priştina, reședința provinciei Kosovo.
În anul 2016, premierul și ministrul Apărării, la acel moment Dacian Cioloș și Mihnea Motoc, i-au vizitat în Kosovo pe militarii români.
Încă de acum un an, conducerea NATO, prin secretarul general Stoltenberg, sublinia că situația din fosta provincie iugoslavă încă nu este stabilizată. Stoltenberg s-a referit la acest aspect după o întâlnire cu ambasadorul Miroslav Lajčák, reprezentatul special al UE pentru Balcanii de Vest.
„Misiunea noastră KFOR joacă un rol fundamental pentru a asigura implementarea efectivă a aranjamentelor de stabilitate, iar NATO rămâne ferm angajată în stabilitatea regiunii Balcanilor de Vest”
Jens Stoltenberg,
Secretarul general al NATO
Rusia a reacționat rapid după noile tensiuni, amintind faptul că ea susține poziția Serbiei. Oficialii occidentali semnalează un interes al Moscovei de a accentua criza din Balcani, pentru a distrage atenția de la războiul din Ucraina. Situația a fost explicată, într-o intervenție la un post de televiziune, de deputatul Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL.
”Cred că UE şi americanii, care asigură securitatea în această zonă, Balcanii de Vest, de foarte mult timp, vor fi suficient de cumpătaţi în a nu da satisfacţie acestor interese ruseşti care se manifestă nu de ieri de azi, ci de foarte mult timp”
Ionuț Stroe,
Purtător de cuvânt al PNL
Guvernul de la Pristina a decis să amâne cu o lună aplicarea noilor reguli în relația cu Serbia. Regulile se refereau, printre altele, la montarea de numere de înmatriculare auto de Kosovo, în locul celor de Serbia.
Actuala criză din Kosovo a început la finalul lunii iulie 2022. Tensiunile au pornit de la dorința regimului de la Pristina de a impune măsuri care să consolideze separația Kosovo față de Serbia. Una dintre măsuri era ca persoanele care intră în Kosovo cu un pașaport sârb să dețină, în plus, și un document de ședere temporară. Premierul din Kosovo, Albin Kurti, a susținut că este o decizie de reciprocitate, întrucât Serbia cere și ea documente de ședere pentru cetățenii care vor să intre în Serbia legitimându-se cu documente emise de Kosovo. O altă măsură dorită de autoritățile de la Pristina era ca mașinile din Kosovo care poartă numere de înmatriculare de Serbia să le schimbe cu numere de Kosovo.
Fosta provincie iugoslavă Kosovo, aflată geografic între Serbia și Albania, are populație formată în majoritate din albanezi. Aceștia sunt mai ales de religie musulmană. Totuși, în nordul Kosovo sunt majoritari etnicii sârbi, de religie creștină. Începând de duminică, în nordul provinciei, localnicii au ridicat baricade iar asupra poliției, care este subordonată regimului de la Pristina, s-ar fi tras focuri de armă. Conducerea misiunii KFOR a reacționat printr-un comunicat. „Misiunea noastră este axată în întregime pe punerea în aplicare zilnică a mandatului ONU în vederea asigurării unui mediu sigur şi securizat şi pentru asigurarea libertăţii de circulaţie a tuturor locuitorilor din Kosovo”, a transmis KFOR.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
