Joi, Haftar a ordonat forțelor sale – Armata națională libiană (ANL) – să avanseze spre Tripoli și a promis să protejeze civilii, instituțiile de stat și cetățenii străini. Forța de protecție a capitalei Tripoli, o coaliție de miliții fidele guvernului de uniune națională (GNA), recunoscut de comunitatea internațională, condus de Faiez Sarraj, a anunțat o contra-ofensivă iar puternicele grupări armate din orașul Misrata s-au declarat gata să stopeze avansarea milițiilor pro-Haftar. Primele lupte semnificative au izbucnit vineri seara între cele două tabere la circa 50 km sud de Tripoli. Forțele ANL au ajuns până la aeroportul aflat la 30 km, dar nefolosit după ce a fost distrus în 2014 în timpul luptelor. Sâmbătă, forțele mareșalului Khalid Haftar au denunțat un raid aerian contra lor comis de un avion care a decolat din Misrata. ANL a promis într-un comunicat „o ripostă dură“, iar purtătorul de cuvânt, Ahmed Al-Mesmari, a declarat că regiunea de vest este considerată de acum zonă militară și este interzis oricărui avion militar să survoleze cu riscul de a deveni „țintă legitimă“. Subita ofensivă a lui Haftar în jurul capitalei a declanșat imediat febrilitatea cancelariilor occidentale. Reuniți vineri în Franța, miniștrii de Externe ai țărilor membre G7 au cerut tuturor actorilor să stopeze „imediat“ mișcările militare spre Tripoli care ar afecta perspectivele procesului politic condus de ONU. „Nu există soluție militară la conflictul libian“ – au subliniat șefii diplomațiilor din SUA, Canada, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia și Japonia. În aceeași zi, Consiliul de Securitate, convocat de urgență, a făcut un apel direct mareșalului Haftar „să întrerupă orice mișcare militară“. Kremlinul a avertizat contra unei „reluări a băii de sânge“ și a cerut o reglementare „pașnică și politică“. Înaintea Rusiei, Washington, Paris, Londra, Berlin și Abu Dhabi au cerut protagoniștilor libieni să lase de-o parte tensiunile și să găsească o soluție politică. Apeluri de ultim minut au fost lansate pentru a-l convinge pe Khalifa Haftar să se abțină de la un atac generalizat contra Tripoli după ce Consiliul de Securitate l-a avertizat să pună capăt tuturor mișcărilor militare. Este pentru prima dată când comunitatea internațională declară clar că Haftar este responsabil de agresiune. Secretarul general al ONU, António Guterres, aflat în Libia în încercarea de a obține o susținere a conferinței de reconciliere națională, prevăzută pentru 14-16 aprilie la Ghadames și menită să ducă la alegeri până la sfârșitul anului, s-a declarat „profund preocupat de mișcările militare în curs în Libia“. Oficialul ONU a avut o întâlnire vineri cu Haftar la Benghazi, în speranța evitării unei confruntări sângeroase la Tripoli și împrejurimi.
Tripoli, sub atac militar
Până acum, Haftar a refuzat să asiste la conferință, și, sub pretextul eradicării terorismului în țară, el pare să intenționeze să preia controlul asupra ansamblului Libiei. Anas El Gomati de la Institutul Sadeq precizează că „riscul unor acte de violență foarte grave la Tripoli în viitoarele zile este iminent“.
Libia este sfâșiată între două administrații rivale, una la est care îl susține pe mareșalul Haftar și alta cu baza la Tripoli, la vest, unde se află guvernul condus de Sarraj, susținut de SUA și ONU. În ultimele săptămâni, Haftar, susținut diplomatic și uneori militar de Egipt, Emiratele Arabe Unite și Franța, a cucerit teren în sudul țării. După căderea lui Muammar Gaddafi în 2011, eforturile succesive conduse de ONU pentru unirea principalelor instituții libiene, inclusiv Banca centrală și instanțele politice, au eșuat și principalele instalații petroliere au fost controlate de diverse grupări de miliții. Dar mozaicul politicii energetice libiene este mult mai complex decât o bătălie est-vest, decât ideologia, triburile, milițiile și rivalitățile între orașe, jucând toate un rol în crearea unui stat bogat în petrol și disfuncțional. În ultimele două luni, avansul militar al forțelor lui Haftar i-a alarmat pe cei care sperau într-un rezultat democratic.
