UPDATE, ora 08:58: Principala agenţie de securitate internă a Ucrainei a anunţat că a descoperit o reţea rusă de spionaj în care este implicat parlamentarul ucrainean Andrii Derkaci, acuzat anterior de Statele Unite că este agent rus, transmite Reuters.
Serviciul de Securitate de Stat (SBU) a declarat că Derkaci, despre care nu a fost dezvăluit locul în care se află în prezent, a înfiinţat o reţea de firme private de securitate pentru a le folosi cu scopul de a facilita şi a sprijini intrarea unităţilor ruseşti în oraşele ucrainene în timpul invaziei ruse începute pe 24 februarie.
Derkaci nu a putut fi contactat imediat pentru comentarii. El a negat anterior că ar fi comis infracţiuni şi a spus că devenit o ţintă pentru că a demascat corupţia.
Într-o declaraţie, SBU a citat mărturia consilierului parlamentar al lui Derkaci, Ihor Kolihaiev, despre care informează că a fost arestat la începutul războiului şi acuzat că a acţionat ca intermediar între Derkaci şi agenţia de informaţii militare a Rusiei.
Kolihaiev a declarat că firmele de securitate ale lui Derkaci „trebuiau să asigure trecerea vehiculelor (ruseşti), să urce în vehicule blindate cu steaguri ruseşti şi, astfel, să asigure intrarea paşnică în oraşe” a armatei ruse.
SBU a mai informat că Derkaci a primit sume în valoare de 3-4 milioane de dolari la fiecare câteva luni pentru a duce la îndeplinire acest plan.
Derkaci a fost sancţionat de Trezoreria SUA în septembrie 2020 pentru tentativă de influenţare a alegerilor prezidenţiale din SUA în 2020. În anunţul sancţionării sale se afirma că acesta a fost „de peste un deceniu, un agent rus activ”.
„Ca să nu-ţi ascund nimic, am vrut să mă duc să joc hochei pe gheaţă (..) Acum vorbesc cu tine de la sală”, îi răspunde Vladimir Putin lui Emmanuel Macron, care îi propune o întâlnire la vârf cu Joe Biden, un final suprarealist de conversaţie telefonică, care a avut loc cu patru zile înaintea începerii ofensivei ruse în Ucraina, transmite AFP, citată de Agerpres.
Cele nouă minute de conversaţie, pe cât de inedite, pe atât de fascinante, se află în centrul documentarului „Un preşedinte, Europa şi războiul”, realizat de Guy Lagache, care prezintă culisele diplomatice de la Elysée din ultimele şase luni şi care va fi difuzat pe postul de televiziune France 2.
Duminică dimineaţa, 20 februarie. Camera se opreşte asupra consilierului diplomatic al preşedintelui francez, Emmanuel Bonne, înconjurat de trei colaboratori, în biroul acestuia din Palatul Elysée.
Preşedintele francez, care se deplasase cu câteva zile înainte la Moscova şi Kiev, a început o mediere de ultimă oră pentru a încerca să evite declanşarea unui război. Cei patru membri ai celulei diplomatice din Palatul Elysée urmăresc de la distanţă conversaţia telefonică dintre cei doi preşedinţi.
Emmanuel Macron pare ferm, ofensiv, categoric, chiar dur. Vladimir Putin nu cedează, devine agasat.”Ascultă-mă”, îi spune el.
Din spatele câtorva expresii ruseşti de politeţe răzbat ironia şi chiar cinismul.
Preşedintele francez este cel care iniţiază conversaţia, fără ocolişuri:”Aş dori să îmi oferi mai întâi viziunea ta despre situaţie şi dacă se poate destul de direct, aşa cum facem amândoi, să-mi spui care îţi sunt intenţiile”.
„Ce as putea să spun? Vezi şi singur ce se întâmplă”, îi răspunde Vladimir Putin, referindu-se la acordurile de la Minsk care ar trebui să aducă pacea în estul Ucrainei, unde separatiştii pro-ruşi sunt activi după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014. El îl acuză pe Volodimir Zelenski că a spus că vrea să să doteze cu arme nucleare.”Nu, baliverne”, comentează Emmanuel Bonne.
„De fapt, dragul nostru coleg, domnul Zelenski, nu face nimic (pentru a le pune în aplicare). Te minte”, atacă Putin, potrivit traducerii documentarului.
Liderul de la Kremlin îl acuză apoi pe omologul său francez că vrea să „revizuiască acordurile” şi cere să fie luate în considerare propunerile de pace ale separatiştilor. Emmanuel Macron protestează: „Nu ştiu unde a învăţat consilierul tău juridic. Eu doar mă uit la texte şi încerc să le aplic!”, spune el. Vladimir Putin revine asupra acuzaţiei şi deplânge faptul că separatiştii nu sunt ascultaţi.”Nu ne interesează propunerile separatiştilor!”, tranşează preşedintele francez, adăugând că acestea nu sunt prevăzute în acord.
Macron se manifestă însă şi ca mediator şi propune o întâlnire a tuturor părţilor.”Voi cere imediat asta de la Zelenski”, insistă el.”Situaţia pe linia de contact este foarte tensionată. Chiar am făcut apel la calm ieri cu Zelenski. Îi voi spune din nou să-i calmeze pe toţi, să calmeze reţelele de socializare, să calmeze forţele armate ucrainene”, promite el. Îl invită apoi pe interlocutorul de la Kremlin să facă acelaşi lucru cu forţele ruse poziţionate la graniţa cu Ucraina.”Nu ceda provocărilor de niciun fel în orele şi zilele următoare”, mai avertizează el.
Emmanuel Macron ajunge apoi, în cele din urmă, la scopul apelului său, acela de a-l convingă pe Vladimir Putin să accepte o întâlnire cu preşedintele Joe Biden la Geneva pentru a încerca o dezescaladare. Vladimir Putin nu pare încântat de propunere, cu atât mai puţin de stabilirea unei date.”Mai presus de orice, trebuie să pregătim această întâlnire în avans”, insistă el. Emmanuel Macron ajunge să-i smulgă un „acord de principiu”.”Păstrăm legătura în timp real. De îndată ce apare ceva, mă suni”, îi transmite pe finalul conversaţiei Emmanuel Macron. „Mulţumesc, domnule preşedinte”, conchide Putin în franceză.
La scurt timp, Palatul Elysée anunţa un viitor summit Biden-Putin, care nu va avea loc. Peste patru zile, constatarea realităţii va lăsa un gust amar.”Nu l-am convins, a invadat Ucraina”, afirmă Emmanuel Macron în fata camerei lui Guy Lagache.
„M-am gândit că putem găsi prin (…) încredere, printr-o discuţie intelectuală, o cale cu Putin”, declară Emmanuel Macron pe 16 iunie, în trenul care îl duce la Kiev, unde se va întâlni cu Volodimir Zelenski. După abuzurile comise de armata rusă, în special la Bucea, s-a depăşit un prag „ireversibil” la „nivel moral”, spune Macron. „Ulterior, am vorbit cu el mult mai puţin”.
Citește și:
Macron pierde majoritatea absolută în Parlament, potrivit primelor proiecții
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
