Birocrații Uniunii Europene dovedesc astfel că nu mai au răbdare să încerce să își impună favoriții în Guvernul de la București pe calea alegerilor democratice, astfel că forțează instrumentalizarea unei noi revolte populare românești, pentru mutarea puterii de decizie de la București la Bruxelles. Tonul paternalist și arogant pe care a ajuns să îl folosească UE la adresa Guvernului de la București a devenit deja jignitor pentru români, Bruxelles-ul nemaiferindu-se să dea „indicații prețioase” despre cum să își redacteze România legislația. În folosul corporațiilor occidentale, desigur.
Dincolo de interesul general al UE de a forța slăbirea suveranității oricărei țări din Uniune, motivul pentru care Bruxelles-ul atacă pe toate fronturile legitimitatea puterii de la București este, evident, preluarea iminentă de către România a Președinției rotative a Uniunii Europene. Deja confruntată cu refuzul Poloniei, Ungariei și Italiei, toate conduse de conservatori, de a accepta pachetul de politici globaliste, Bruxelles-ul arată că nu va accepta ca Președinția UE să fie deținută de un Guvern român care îndrăznește să miște în frontul european al demantelării statelor naționale.
Profitorii acestei situații vor fi partidele românești care promovează interesele Uniunii Europene, interese care în România se traduc prin termenii „lupta anticorupție” și promovarea „tehnocraților”: USR, dar și MRI a lui Dacian Cioloș. Deși numele lor nu au putut fi pronunțate explicit de birocrații de la Bruxelles, este evident că cele două intervenții ale Uniunii Europene au efectul de a propulsa cele două partide în linia întâi a unei posibile noi mișcări de protest de stradă.
Rămâne de văzut cât de mult s-au săturat cetățenii români de buzduganul „luptei anticorupție” cu care statele dezvoltate ale Uniunii Europene își promovează interesele economice în România. Tot mai mulți români încep să vadă că aceleași state vest-europene care forțează slăbirea suveranității politice a Bucureștiului sunt cele care extrag cei mai mulți bani din România. Fie că e vorba de sistemul bancar, de comerțul en-gros, de exportul de lemn, de sistemul de asigurări, de contractele de gaze din Marea Neagră, aproape toate sectoarele economice care produc bani în România sunt deținute de companii capitaliste occidentale, majoritatea vest-europene. În ultimii 15 ani, cea mai facilă cale a corporațiilor vest-europene de a asigura accesul capitalului lor către industriile românești a fost agitarea buzduganului corupției.
Parlamentul European încurajează revolte de stradă la București
Întâi, Parlamentul European a criticat reacția jandarmilor la adresa protestatarilor #Rezist de la mitingul din august și a recomandat intensificarea luptei anticorupție. Recomandările Parlamentului European se regăsesc în raportul acestuia, dedicat, în limba de lemn caracteristică Bruxelles-ului, evaluării „situației statului de drept din România”. Practic, Legislativul de la Bruxelles a dat undă verde pentru reluarea manifestațiilor organizate la București sub umbrela #Rezist. Inițiate sub pretextul luptei anticorupție, manifestațiile anti-guvernamentale din ultimii doi ani au fost confiscate de activiști care promovează obsesiv înlocuirea Guvernului cu politicieni-marionetă, creați în laboratoarele Uniunii Europene. Practic, nemulțumirea originară a sutelor de mii de demonstranți, care ieșiseră inițial în stradă sătui de corupția întreținută de toate guvernele postdecembriste, a fost deturnată treptat de activiștii mișcării #Rezist, cu scopul instalării unui guvern care să impună politicile internaționaliste stabilite la Bruxelles.
Declarația adoptată de Parlamentul European menționează că legiuitorul de la Bruxelles este “profund preocupat de revizuirea legislaţiei judiciare şi penale din România, îndeosebi din cauza posibilităţii ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia din România, precum şi la slăbirea statului de drept“. De asemenea, documentul „condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018“, notează Agerpres. În plus, rezoluţia „invită autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază transparentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care dereglează mecanismele de verificare şi de echilibrare“ şi „solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii“.
„Justiția cu epoleți“, aberația aprobată de UE pentru România
Cu alte cuvinte, Parlamentul European vrea să stabilească legislația românească în locul reprezentanților aleși ai poporului român. Mai mult decât atât, prin criticarea intervenției jandarmilor de la mitingul violent din 10 august, Parlamentul European a dat practic undă verde activiștilor radicali din România să provoace demonstrații violente cu scopul schimbării Guvernului.
Cel mai scandalos aspect al recomandărilor Parlamentului European este faptul că Bruxelles-ul nu face nici o referire la protocoalele de colaborare dintre SRI și Parchet. Deși Parlamentul European cere cu jumătate de gură „întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii“, totuși Bruxelles-ul nu ia în considerare cea mai gravă ingerință în actul justiției din România, anume protocoalele încheiate de SRI cu Parchetul General, cu Inalta Curte de Casație și Justiție și cu alte instituții din sistemul judiciar, care practic au subordonat „combaterea corupției” și au transformat SRI și DNA într-o „poliție politică”.
De remarcat și faptul că Mecanismul de Cooperare și Verificare, procedeu impus României în anul 2007, nu mai are nicio bază legală, nemaifiind aplicabil Bucureștiului de la 1 ianuarie 2010, dată la care a expirat clauza de salvgardare inclusă în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.
Comisia Europeană dă ordine „urgente“ parlamentarilor români
Al doilea atac împotriva suveranității României în relația cu Uniunea Europeană a venit în aceeași zi chiar de la Comisia Europeană, Guvernul de facto al UE. În raportul MCV, Comisia Europeană a recomandat Guvernului să suspende imediat punerea în aplicare a legilor Justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască ţinând seama pe deplin de recomandările formulate anterior de UE, de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).
Imediat după publicarea raportului MCV, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, socialistul olandez Frans Timmermans, a declarat că „evoluţiile din ultimele 12 luni din România pun sub semnul întrebării sau dau înapoi unele progrese din ultimii zece ani, motiv pentru care Comisia Europeană a venit cu opt noi recomandări în cadrul raportului MCV pentru România“.
Mai mult decât atât, Frans Timmermans și-a permis să ceară Guvernului de la București „să suspende imediat“ legile Justiției și modificările la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală.
Este pentru prima dată când un membru al Guvernului de facto al UE își permite să dea ordine explicite Guvernului de la București despre cum să își redacteze legislația.
Slugărnicia lui Klaus Iohannis
Dacă de la birocrații europeni nu e de așteptat nimic benefic în ceea ce privește suveranitatea statului român, cea mai neplăcută reacție a venit de la Palatul Cotroceni. Președintele Klaus Iohannis, preluând cu entuziasm criticile venite de la Bruxelles, s-a gândit să caracterizeze actualul Guvern al României drept „un accident al democrației“, batjocorind voința electorală a milioanelor de români care au votat actuala majoritate parlamentară. Klaus Iohannis și-a continuat demersul politic, estimând că România nu este pregătită să preia Președinția UE. „Ştiţi bine că de la 1 ianuarie 2019 România va prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, o poziţie extrem de importantă, o poziţie extrem de onorantă, o poziţie extrem de solicitantă, mai ales pentru Guvern. Părerea mea este că nu suntem pregătiţi pentru aşa ceva“, a afirmat Klaus Iohannis. O afirmație pe care probabil niciun șef de stat european nu ar face-o vreodată la adresa propriei țări.
Președintele român pare să aibă dificultăți serioase în a înțelege cum funcționează politica în general, el lăsând de înțeles că nu e o mare problemă dacă declară că propria sa țară nu e pregătită să preia Președinția UE. În realitate, Președinția Uniunii e o ocazie unică pentru autoritățile de la București de a își promova interesele propriului popor în cadrul UE. Reacția stranie a lui Klaus Iohannis a fost imediat speculată de Finlanda – stat care va succeda României la conducerea UE –, care s-a declarat pregătită să preia Președinția Uniunii în locul României, cu șase luni mai devreme.
