Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a declanșat o criză politică majoră prin demiterea ministrului de finanțe Christian Lindner, lider al partidului pro-business FDP, rupând astfel coaliția guvernamentală tripartită.
Scholz a anunțat că va solicita un vot de încredere în Bundestag pe 15 ianuarie, un demers despre care majoritatea analiștilor politici cred că se va solda cu pierderea sprijinului parlamentar. Acest scenariu deschide calea pentru organizarea de alegeri anticipate în martie 2024, după colapsul unei coaliții care a întâmpinat adesea tensiuni interne și critici din partea publicului.
Principalul punct de divergență a fost proiectul de buget pentru 2024, unde SPD, FDP și Verzii nu au reușit să ajungă la un consens privind soluționarea unui deficit de 9 miliarde de euro.
Scholz a solicitat flexibilizarea așa-numitei „frâne a datoriei,” o măsură constituțională care limitează datoria publică și pe care SPD și Verzii doreau să o relaxeze pentru a permite investiții suplimentare, inclusiv sprijin pentru Ucraina în contextul incertitudinii cauzate de mandatul lui Trump.
Lindner a refuzat însă această propunere, menționând că susținerea frânei de îndatorare este o obligație constituțională pe care nu o poate compromite.
Scholz l-a acuzat pe Lindner de „iresponsabilitate”
Cancelarul Scholz a mai propus o serie de măsuri economice, inclusiv plafonarea tarifelor de rețea pentru a reduce costurile energetice și stimulente pentru industrie, dar toate acestea au fost respinse de FDP. Într-o declarație fermă, Scholz l-a acuzat pe Lindner de „iresponsabilitate” și de „egoism politic”, considerând că blocarea inițiativelor bugetare într-o perioadă de recesiune pune în pericol economia Germaniei și sprijinul pentru sectoare critice.
Lindner, la rândul său, l-a acuzat pe Scholz de lipsă de ambiție și a respins ideea de a suspenda frâna datoriilor, susținând că măsurile propuse sunt insuficiente pentru redresarea economiei și că „nu respectă esența angajamentului față de stabilitatea economică.”
Această ruptură politică lasă un gol major la nivel european, alimentând incertitudinea în rândul statelor membre UE, care se pregătesc pentru un potențial conflict comercial cu Statele Unite și o competiție economică intensificată cu China.
