Vizita, catalogată de oficialii FMI drept una de rutină, va presupune o analiză detaliată a evoluțiilor recente din economia românească
Fondul Monetar Internațional vede un avans de doar 1,9% din PIB pentru economia României în 2024, o prognoză semnificativ mai pesimistă decât cea din primăvară, când experții internaționali anticipau o creștere economică de 2,8% din PIB, așa cum reiese din raportul World Economic Outlook.
România ar urma astfel să înregistreze al doilea cel mai slab rezultat din regiune, după Ungaria, pentru care FMI vede o creștere de doar 1,5% din PIB (conform metodologiei FMI, Cehia este considerată o economie avansată). Polonia, în schimb, ar urma să înregistreze un avans de 3% din PIB în acest an, respectiv 3,5% din PIB în 2025. Pentru România, creșterea din 2025 a fost revizuită la 3,3% din PIB (în scădere față de prognoza din primăvară, de 3,6% din PIB).
FMI deja a atras atenția asupra deficitului de cont curent al României, estimând o creștere la 7,5% din PIB pentru acest an, de la 7,1%, prognozat în aprilie. Deficitul ar urma să scadă ușor la 7% în 2025, însă FMI previzionează că va rămâne ridicat pe termen lung, ajungând la 5,9% din PIB, până în 2029.
Deficitul bugetar al României a crescut puternic în octombrie
În octombrie, au apărut cheltuieli ale statului cu investițiile de aproximativ 20 de miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 6,2% din PIB la finalul primelor zece luni ale anului, adică circa 109 miliarde lei, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Ținta de deficit pentru întreg anul este de 7,9% din PIB. Deficitul bugetar urcase de la 4,57% din PIB după 8 luni, la 5,44% din PIB, după primele 9 luni.
În acest moment, Guvernul intră pe sfârșit de an cu o marjă pentru deficit de numai 1,7% din PIB, un sfârșit de an dominat de alegeri parlamentare și prezidențiale.
Anul trecut, au fost amânate mai multe plăți, dar nu se știe dacă e posibil și în acest an, având în vedere planul fiscal pe 7 ani, asumat de România, în fața de Comisiei Europene. Obiectivele planului fiscal sunt pentru un deficit de 7,9% în acest an și de 7% pentru anul următor.
Pe parcursul celor șapte ani de reforme fiscale, cea mai mare parte din aceste venituri va fi destinată acoperirii costurilor cu dobânzile, iar statul va trebui să identifice alte soluții pentru finanțarea dezvoltării economice și pentru susținerea cheltuielilor curente.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, spune că circa jumătate din deficitul de cont curent s-a finanțat cu împrumuturi, ceea ce a dus la creșterea masivă a datoriei publice externe, ca valoare.
„Finanțarea internă a deficitului bugetului de stat, circa 50% din total, nu exercită un efect de reducere sau eliminare a cheltuielilor private, cauzată de majorarea cheltuielilor publice, cât timp investitorii au încredere în obligațiunile statului. Dar când încrederea se erodează, randamentele cerute ar fi mai mari și finanțarea deficitului s-ar complica”.
Statul nu are bani și trebuie să îi împrumute
Cu cât deficitele sunt mai ridicate și pe perioade mai lungi de timp, cu atât ritmul de creștere a datoriei publice devine mai alarmant, spun economiștii.
Împreună cu un ritm de creștere economică mai lent, cum se preconizează pentru România în următorii ani, deficitele bugetare mari pot duce la situații alarmante, cum este cea prognozată pentru România în 2031, an în care planul fiscal prevede că România va plăti pe dobânzi la datoria statului 3,5% din PIB (100 de miliarde de lei) față de 2% acum.
Cheltuielile pentru investiții ale statului au atins 95 de miliarde de lei la sfârșitul lunii octombrie, în creșterea de la 74,9 miliarde de lei, la finalul lui septembrie. Suma de 20 de miliarde de lei cheltuită într-o singură lună, reprezintă cel mai ridicat nivel lunar din acest an și este semnificativ peste media lunară a primelor nouă luni, de 8,33 miliarde de lei.
Statul român a alocat fonduri substanțiale pentru investiții
Fondurile au fost nu doar pentru acest an, ci și pentru anii următori, când vor fi implementate proiecte finanțate din bugetul multianual al Uniunii Europene, precum și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ministerul Finanțelor a crescut necesarul brut de împrumut pentru acest an, de la 217 miliarde lei la 235 miliarde lei. Decizia de majorare a fost anticipată, în contextul în care împrumuturile deja contractate până în octombrie, s-au apropiat de plafonul inițial de 217 miliarde lei, iar deficitul bugetar inclus în planul fiscal-structural trimis Comisiei Europene a fost revizuit la 7,9% din PIB , peste estimarea anterioară de 6,9%.
Suma suplimentară este necesară pentru a acoperi atât dobânzile scadente, cât și un deficit bugetar majorat. Guvernul ar putea decide să împrumute în avans pentru anul viitor, anticipând schimbările politice și alegerile ce ar putea aduce un nou Executiv în decembrie.
România nu are un acord de finanțare activ cu Fondul Monetar Internațional, însă FMI realizează anual o evaluare a economiei românești prin consultări. Acest proces, obligatoriu pentru toate statele, este un exercițiu de supraveghere economică, prin care FMI analizează starea financiară și economică a fiecărei țări și oferă recomandări privind politicile monetare, financiare și economice pentru a sprijini stabilitatea și creșterea economică.
