Dana Gârbovan, președinte UNJR, respinge ferm afirmațiile apărute recent în presa din România, care preia declarații ale fostului deputat PSD Cătălin Rădulescu privind o presupusă „colaborare” în procesul de modificare a legilor justiției din perioada 2017–2018.
@cotidianulhd Cătălin Rădulescu : Cine conduce PSD ?#hunedoara #forupage #breakingnews #presalibera #opinion #news ♬ sunet original – CotidianulHD
Potrivit reacției transmise public, articolul ar fi fost publicat fără solicitarea unui punct de vedere și fără verificarea informațiilor prezentate, ceea ce este calificat drept o abatere gravă de la normele deontologice ale jurnalismului. Autorul reacției susține că afirmațiile respective sunt false și că publicarea lor ar avea ca efect dezinformarea opiniei publice și afectarea reputației profesionale.
Este respinsă explicit ideea participării la întâlniri informale sau „oculte” legate de modificarea legislației din domeniul justiției, fiind subliniat faptul că nu a existat nicio colaborare sau interacțiune cu fostul deputat Cătălin Rădulescu. De asemenea, se arată că acesta din urmă nu a fost membru al Comisiei speciale comune a Parlamentului pentru sistematizarea și stabilitatea legislativă în domeniul justiției.
CITEȘTE ȘI – Reacția lui Nicușor Dan, după documentarul publicat de Recorder: „Cel mai simplu este să ne revoltăm”
În ceea ce privește implicarea UNJR în procesul legislativ din perioada 2017–2018, aceasta este descrisă ca fiind una publică, transparentă și asumată, prin poziții oficiale transmise instituțiilor competente. Reprezentanții organizației au participat, în calitate de invitați, la lucrările Comisiei speciale comune, alături de alte asociații profesionale, ONG-uri și instituții din sistemul judiciar, iar dezbaterile au fost publice și transmise în direct.
Totodată, UNJR reamintește că, începând cu 2015, a avut ca obiectiv principal apărarea independenței justiției față de influența serviciilor de informații și față de abuzurile semnalate în activitatea DNA din perioada respectivă. În acest context, sunt invocate protocoalele secrete dintre instituții ale justiției și Serviciul Român de Informații, precum și presiuni exercitate asupra magistraților, considerate cea mai gravă atingere adusă independenței justiției în perioada post-decembristă.
Prin amendamentele susținute în cadrul procesului legislativ, UNJR și alte asociații profesionale afirmă că au contribuit la separarea carierelor judecătorilor și procurorilor, la crearea unei structuri de parchet dedicate anchetării magistraților și la eliminarea influenței serviciilor secrete din justiție, inclusiv prin interzicerea actelor secrete și incriminarea tentativelor de racolare a magistraților.
Adevărul despre colaborarea pe legile justiției: Replica UNJR pentru G4Media
DREPT LA REPLICĂ
Având în vedere articolul publicat de G4Media, care preia fără verificare afirmații false ale fostului deputat PSD Cătălin Rădulescu privind o pretinsă „colaborare” pe care ar fi avut-o cu mine pe tema modificărilor legilor justiției, arăt următoarele:
1. Articolul a fost publicat fără solicitarea vreunui punct de vedere din partea mea și fără verificarea faptelor imputate, ceea ce constituie o abatere gravă de la normele elementare ale deontologiei jurnalistice. Publicarea unor afirmații ce mă vizează direct, fără a-mi cere un punct de vedere anterior publicării, conduce la concluzia că scopul articolului este acela de a dezinforma opinia publică și a-mi afecta reputația profesională.
2. Afirmația potrivit căreia aș fi luat parte la întâlniri informale sau „oculte” privind modificarea legilor justiției din perioada 2017-2018 este complet falsă. Nu am participat niciodată la grupuri de lucru ale vreunui partid politic și nu am avut nicio interacțiune cu fostul deputat Cătălin Rădulescu, care nu a fost membru al „Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției”, după cum se poate constata printr-o simplă accesare a paginii respectivei Comisii.
3. Implicarea pe care am avut-o în numele UNJR în modificarea legilor justiției din perioada 2017-2018 a fost publică, transparentă și asumată, prin poziții transmise oficial în numele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România încă de la începutul dezbaterii publice pe tema acestor modificări. Astfel, în prima fază, am solicitat public ministrului Tudorel Toader să publice proiectul de modificare a legilor justiției, ulterior, în procedura avizării, am transmis observații și propuneri Consiliului Superior al Magistraturii, iar apoi, când proiectele erau în procedură parlamentară, am participat, în calitate de invitat, la o parte a lucrărilor Comisiei speciale comune, alături de reprezentanții altor asociații profesionale, ONG-uri, Parchetului General sau ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Toate pozițiile UNJR cu privire la modificările la legile justiției pot fi găsite la adresa: https://unjr.eu/tag/modificari-legi-justitie/
Alături de UNJR, propuneri de modificări la legile justiției de atunci au fost făcute și de alte organizații profesionale ale magistraților, în cadrul dezbaterilor susținându-ne fiecare punctele de vedere.
După cum se poate constata, unele dintre propuneri au fost acceptate și introduse în modificările la legile justiției, altele nu au fost. Dezbaterile au fost publice și transmite live, iar înregistrările încă se găsesc pe pagina Comisiei de pe site-ul Camerei Deputaților.
4. Începând cu luna mai 2015, UNJR și-a concentrat toate eforturile pentru apărarea independenței justiției față de influența serviciilor de informații, ce au transformat instanțele în „câmp tactic”, precum și față de abuzurile comise de DNA sub conducerea Laurei Codruța Kovesi în numele pretinsei lupte împotriva corupției, abuzuri care au compromis atât lupta anticorupție, cât și încrederea în justiție.
Aceasta ingerință de sorginte stalinistă a serviciilor de informații în justiție, materializată prin încheierea unor protocoale secrete între Serviciul Român de Informații și toate instituțiile de la vârful justiției – Parchetul General, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară –, dublată de presiunile exercitate de procurorii DNA asupra judecătorilor și procurorilor (peste o sută de dosare deschise acestora din oficiu și ținute apoi în nelucrare ani de zile, încălcarea secretului deliberării, anchetarea judecătorilor pentru soluțiile pronunțate, deschiderea de dosare majorității membrilor CSM etc.) au constituit cea mai gravă și îndelungată încălcare a independenței justiției și judecătorilor din perioada post-decembristă.
Prin propunerile de amendamente făcute în perioada 2017-2018 în cadrul Comisiei speciale comune, ce au fost ulterior introduse în legile justiției, Uniunea Națională a Judecătorilor din România împreună cu alte asociații profesionale (AMR, APR) au reușit:
a. să separe cariera judecătorilor de cea a procurorilor, având în vedere statutul diferit al acestora din punct de vedere constituțional;
b. să susțină crearea unei structuri de parchet care să aibă competența exclusivă de a ancheta magistrați, dar care să fie în afara controlului politic și să aibă garanții sporite de independență și profesionalism, pentru a evita abuzurile și presiunile exercitate asupra judecătorilor și procurorilor de către DNA aflat sub conducerea Laurei Codruța Kovesi;
c. să scoată justiția de sub influența nefastă a serviciilor secrete prin:
- interzicerea oricăror acte secrete ce privesc procedurile extrajudiciare din justiție;
- incriminarea faptei – inclusiv a tentativei – lucrătorilor serviciilor de infirmații de a racola judecători sau procurori ca ofițeri, agenți sau colaboratori ai serviciilor de informații;
- reglementarea dreptului oricărei persoane de a ataca actul emis de CSAT privind verificările efectuate cu privire la ofițerii acoperiți, pentru a se asigura că aceste verificări sunt cu adevărat și în mod eficient efectuate.
Toate aceste modificări, ce au rupt justiția de influența serviciilor de informații și au oprit abuzuri specifice perioadei staliniste, au întâmpinat nenumărate și agresive reacții de rezistență din partea așa numitei prese dedicată valorilor statului de drept, ce susținea însă, în realitate, un tip de justiție de inspirație sovietică și totalitară. Vârf de lance al acestor atacuri au fost publicații media care, sub pretextul luptei anticorupție, susțin încălcarea tuturor principiilor statului de drept și valorilor care diferențiază justiția europeană de cea de sorginte sovietico-stalinistă.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
