10.7 C
București
miercuri, 20 noiembrie 2024
AcasăCulturăDoliu din nou la Teatrul Național: a murit directorul interimar al instituției,...

Doliu din nou la Teatrul Național: a murit directorul interimar al instituției, Ioan Onisei

Doliu la colectivul de la Teatrul Național „I. L. Caragiale” Bucureşti care deplânge „dispariţia prematură” a directorului interimar al instituţiei, Ioan Onisei.

„Colegii din Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti anunţă cu profundă întristare trecerea în nefiinţă a managerului interimar, Ioan Onisei. Expert în management cultural, audiovizual, cinematografie şi drepturi de autor, consilier al Ministerului Culturii, Ioan Onisei a ocupat în perioada 2014-2021 funcţia de director general adjunct, preluând, după dispariţia lui Ion Caramitru, atribuţiile de manager interimar. Întregul colectiv al teatrului deplânge dispariţia lui prematură şi transmite familiei îndoliate întreaga compasiune. Dumnezeu să-l odihnească!”, transmite TNB, joi, într-un comunicat de presă, conform agerpres.ro.

Doliu la Teatrul Național, după ce Ioan Onisei, interimarul ce i-a urmat lui Ion Caramitru s-a stins fulgerător joi, la vârsta de 68 de ani

Directorul general interimar al Teatrului Naţional, Ioan Onisei, a murit la vârsta de 68 de ani, a anunţat, joi, ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.

Ioan Onisei a preluat interimatul de la TNB în septebmrie 2021, după decesul actorului Ioan Caramitru.

Acesta s-a născut la 4 ianuarie 1954 la Piatra Neamț și era licențiat al Facultății din Drept al Universității București.

A ocupat funcția de secretar de stat la Ministerul Culturii și a fost deputat în perioada 2000-2004. Între 2007 și 2012 a fost membru în CNA.

Cine a fost Ion Caramitru, unul dintre cei mai mari actrori români, cel pe care l-a succedat Ioan Onisei

Reputat actor de teatru, film, radio și televiziune, regizor, manager, ministru al Culturii între anii 1996-2000, director al Teatrului Bulandra între 1990-1993, Ion Caramitru deţinea funcţia de preşedinte al UNITER din anul 1990 şi pe cea de director general al Teatrului Naţional din Bucureşti din anul 2005.

S-a născut în 1942, la București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, clasa prof. Beate Fredanov, în 1964, când a și debutat pe scena Teatrului Național din București, în „Eminescu” de Mircea Ștefănescu. Cele mai recente roluri au fost tot aici, în spectacolele Eduard al III-lea – rolul titular (2008), Prospero din Furtuna (2014), Shylock în Neguţătorul din Veneţia de Shakespeare (2019), mega-succesul Dineu cu proşti de Francis Veber (din 2012), precum şi în Ufo de Ivan Vyrypaev (2017) sau în spectacolul de teatru documentar „Jurnal de România.1989” (2020).

Cea mai mare parte a creaţiei actoriceşti a avut loc pe scena Teatrului L.S.Bulandra, între anii 1965 şi 2005, unde a dat naştere unor personaje de neuitat, între care Hamlet, remarcat şi dincolo de graniţele ţării. Pentru toată activitatea artistică legată de opera unuia dintre cei mai mari dramaturgi ai tuturor timpurilor, în 2016, Ion Caramitru a fost desemnat Ambasadorul Cultural Shakespeare în România, cu ocazia Anului Shakespeare – 400.

În paralel cu prodigioasa activitate de actor, a pus în scenă, în ţară şi în străinătate, zeci de spectacole (teatru, poezie, operă).

Între spectacolele pe care le-a regizat amintim: la Teatrul Bulandra: „Acasă” de David Storey (1992), „Forma mesei” de David Edgar (1991), „A treia țeapă” de Marin Sorescu (1988). Teatrul Țăndărică: „Bastiene și Bastienne” de W. A. Mozart. Opera din Belfast: „Evgheni Oneghin” de P.I. Ceaikovski, „The Tragedy of Carmen”, versiunea lui Peter Brook după Bizet. Thèâtre du Signe (Japonia): „Neguțătorul din Veneția” (2001), „Othello” (2004) de W. Shakespeare, „Macbett” de Eugène Ionesco (2002). La TNB: Noii infractori de Edna Mazia (2019), „Angajare de clovn” de Matei Vișniec (2016), „Magic Naţional” (2015), „Dumnezeu se îmbracă de la second–hand” de Iulian Margu (2014), „Anonimul veneţian” de Giuseppe Berto (2014), „Bârfe, zvonuri și minciuni” de Neil Simon (2014), „Dineu cu proşti” de Francis Veber (2010), „Toți fiii mei” de Arthur Miller (2009).

Carieră de excepţie răsplătită cu numeroase premii, între care: Premii de interpretare în Teatrul Românesc (1975, 1979, 1981, 1985), Premiul Revistei Cinema pentru interpretare (1976), Premiul Asociaţiei Cineaştilor, 1980, Premiul Special al Juriului pentru rolul principal din filmul “Luchian”, la Festivalul Naţional al Filmului, Costineşti, “Meritul Academic” acordat de Academia Română, 2012 şi Premiul Aristizza Romanescu al Academiei Române, 2013.

În 1995 a primit titlul de Ofiţer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic (OBE), pentru activitatea culturală româno-britanică şi a fost decorat de Regina Elisabeta a II-a, iar în 1997, titlul de Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor din Franţa. În 2000, i-a fost conferit Ordinul Pentru Merit al României în grad de Mare Cruce. A primit 5 titluri de Doctor Honoris Causa, al: Universităţii de Arte din Iaşi (2008), Universităţii Ovidius din Constanţa (2012), al Universităţii de Arte Audiovizuale ESRA din Skopje (2016), al Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, decembrie 2017, şi al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău (2018).

În 2017 primeşte Ordinul Soarelui Răsare (Order of the Rising Sun, Gold Rays with Ribbon), cel mai important ordin japonez destinat cetățenilor străini, acordat în numele Majestății Sale Împăratul Japoniei. Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, 2017. Ultima recunoaştere publică a fost Premiul pentru promovarea operei eminesciene, oferit de Memorialul Ipoteşti în iunie 2021.

Astfel, în decurs de mai puțin de 6 luni, este doliu din nou la Teatrul Național, după dispariția lui Ioan Onisei, succesorul lui Ion Caramitru.

Urmărește România Liberă pe  Facebook și Google News!

Catalin Serban
Catalin Serban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite

Teoria relativității generale a lui Albert Einstein rămâne valabilă – Ce arată un nou studiu

Rezultatele obținute de instrumentul Dark Energy Spectroscopic Instrument (DESI) au oferit dovezi convingătoare că teoria relativității generale a lui Albert Einstein rămâne valabilă, chiar...

Economia României în declin: Profiturile scad, pierderile cresc

Semne de încetinire economică în 2023, după bilanțul financiar a peste 900.000 de companii Conform datelor furnizate de Registrul Comerțului pentru zf.ro, cifra de afaceri...

Cea mai scurtă conferință din istorie? Brian Riemer și momentul inedit de după Serbia – Danemarca 0-0

Un eveniment rar a avut loc după meciul fără goluri dintre Serbia și Danemarca, când antrenorul danez Brian Riemer a părăsit sala de conferințe...
Ultima oră
Pe aceeași temă