Declin demografic în România. Numărul de nașteri scade

Declinul demografic în România devine tot mai evident, cu un număr tot mai mic de nașteri înregistrat în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că s-au înregistrat aproximativ 2.000 de nașteri mai puține.

Această tendință de declin demografic este rezultatul mai multor factori, printre care se numără migrația populației în afara țării, dar și lipsa unei strategii naționale eficiente care să stimuleze natalitatea. Migrația a dus la o reducere a numărului de cupluri tinere care ar fi putut să aibă copii în România, iar lipsa unor politici guvernamentale coerente în acest sens agravează problema.

„Primul și singurul probabil, că e destul de complicat în ziua de astazi. Necesită destul de multă atenție și pe langă asta, financiar vorbind, ai nevoie de resurse să întreții un copil. Probleme – creșe, unde să îl lași, cât de sigur este – despre asta este vorba si un copil necesită cheltuieli mar”, spune Claudia, spune o proaspătă mămică, potrivit știrileprotv.ro.

Scăderea alarmantă a numărului de nașteri în România continuă să pună presiune asupra demografiei țării. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în luna martie a acestui an s-au înregistrat 10.468 de nașteri, în scădere cu aproape 6% față de luna anterioară și cu 15% față de aceeași lună a anului precedent. Aceste cifre reflectă o tendință descendentă constantă în ceea ce privește natalitatea în România.

Comparând cu anul 2023, când numărul nașterilor a atins cel mai scăzut nivel de la ultimele măsurători, respectiv doar 155.000 de nașteri, situația devine și mai îngrijorătoare în 2024. Această tendință de scădere continuă sugerează o realitate demografică sumbră pentru țară.

În prezent, populația României probabil că a scăzut sub cifra totală înregistrată la ultimul recensământ, estimată la puțin peste 19 milioane de locuitori. Această cifră este comparabilă cu nivelul populației din 1965, însă atunci țara se afla într-o perioadă de creștere demografică.

„Și la noi, în momentul în care migrația este și a fost de mari dimensiuni, efectele demografice se vor vedea în timp. În momentul în care vorbim de a doua generație de migranți, copiii migranților care vor să se întoarcă în România și în ce măsură instituțiile de la noi sunt fericite să îi primească. Toată literatura spune că copiii care se întorc în țara de origine a părinților au adaptare dificilă nu e usor să se adapteze la sistemul de la noi, la economia și societatea românească”, spune Remus Anghel, sociolog migrație.

Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!