9.2 C
București
vineri, 1 martie 2024
AcasăȘtirile zileiDe ce Donețk și Lugansk sunt punctele de foc ale conflictului ruso-ucrainean?

De ce Donețk și Lugansk sunt punctele de foc ale conflictului ruso-ucrainean?

Regiunea Donbas din estul Ucrainei a fost fitilul crizei dintre Rusia și Ucraina. De ce Donețk și Lugansk sunt punctele de foc ale conflictului ruso-ucrainean? Sunt mai multe contexte, care trebuie analizate.

Ieri, președintele rus Vladimir Putin a recunoscut independența a două enclave separatiste susținute de Moscova, care se numesc Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, informează The Washington Post.

Liderul de la Kremlin a semnat, de asemenea, un ordin dat forțelor militare ruse să intre în regiune, cu scopul declarat de „menținere a păcii.” Recunoașterea oficială a celor două state separatiste încheie astfel acordul de pace, de șapte ani, cunoscut sub numele de Acordul de la Minsk.

citește și: Biden îi va dărui lui Putin Donbasul. Dar ce va primi în schimb?

Recunoașterea oficială a provocat un cor de condamnări din partea liderilor occidentali. Unii au anunțat deja sancțiuni. Alții au aranjat întâlniri de urgență. Aceștia acuză Moscova că încălcă dreptului internațional.

Ce se întâmplă în Donețk și Lugansk în regiunea Donbas?

Înainte de război, Regiunea Donbas din estul Ucrainei era cunoscută ca o putere industrială, cu o mare capacitate de minerit și o producție semnificativă de oțel, având rezerve mari de cărbune.

De la invazia Rusiei din 2014 și anexarea Peninsulei Crimeea aparținând Ucrainei, regiunea a fost împărțită în teritorii separate sub control diferit: părțile controlate de Kiev ale oblastelor (provincii n.a.) Donețk și Lugansk și „republicile populare” Donețk și „republicile populare” Lugansk, susținute de Rusia”, cunoscut sub numele de DPR și LPR.

Separatiștii revendică toate regiunile Donețk și Lugansk drept propriile teritorii, dar controlează doar aproximativ o treime din regiune.

Soldații ucraineni dintr-un punct de control de-a lungul unui drum de lângă linia frontului care îi separă de separatiștii susținuți de ruși în apropiere de Novotroitzk, pe 8 februarie 2022. ( Foto: Michael Robinson Chavez/The Washington Post)

De ce Donețk și Lugansk sunt punctele de foc ale conflictului ruso-ucrainean? Simple explicații

Enclavele Donețk și Lugansk au fost în mare parte separate de Ucraina după izbucnirea luptei din 2014 și luni au fost recunoscute de Putin ca republici independente. Numărul precis al locuitorilor din cele două provincii este greu de știut. Unii estimează că sunt aproximativ 2,3 milioane de oameni, într-una din enclave și, respectiv, 1,5 milioane, în cealaltă. Majoritatea sunt vorbitori de limbă rusă.  

Luptele din estul Ucrainei dintre separatiști și guvernul ucrainean au continuat din 2014 încoace, înregistrându-se 14.000 de morți. Violența, diviziunea socială și declinul economic au afectat regiunea. Peste 2 milioane de oameni au fugit de atunci.

Recentele bombardamente din estul Ucrainei au sporit temerile Occidentului și ale Kiev-ului cu privire la un eventual atac, în timp ce Rusia continuă să-și maseze forțele militare la granița Ucrainei. Are acum aproximativ 150.000 de soldați.

Care este istoria regiunii și care este acordul de la Minsk? De ce Donețk și Lugansk sunt punctele de foc ale conflictului ruso-ucrainean?

Legăturile istorice dintre Rusia și Ucraina datează încă din secolul al IX-lea – iar Putin a invocat în mod repetat această moștenire.

La începutul lui 2014, după ce protestele în masă din Ucraina au răsturnat un președinte pro-Moscova, Rusia a invadat și a anexat Peninsula Crimeea a Ucrainei – o mișcare pe care Europa și Statele Unite o consideră ilegală. Separațiștii susținuți de Moscova au preluat, de asemenea, regiunile industriale din Donețk și Lugansk. Acolo, rebelii au pus mâna pe clădiri guvernamentale și au proclamat noile „republici populare”.

Harta care evidențiază cele două regiuni separatiste: Donbas și Crimeea

Criza a escaladat, iar separatiștii pro-ruși din Donețk și Lugansk au organizat un referendum pentru declararea independenței față de Ucraina. Kievul și Occidentul au acuzat Rusia că îi sprijină pe rebeli cu trupe și arme, dar Rusia spune că luptătorii sunt voluntari. Confruntările dintre separatiști și forțele susținute de Kiev au continuat.

În 2015, Rusia și Ucraina au convenit asupra acordului de pace de la Minsk, un plan intermediat de Franța și Germania, pentru a pune capăt conflictului dintre Kiev și separatiștii susținuți de ruși din regiunea contestată Donbas. Conform acordului, Ucraina va acorda celor două regiuni un statut special și o autonomie semnificativă, în schimbul recâștigării controlului asupra graniței sale cu Rusia.

Înțelegerea s-a blocat.

Ucraina nu vrea să respecte termenii Acordului de la Minsk

Putin a spus că Ucraina nu are intenția de a pune în aplicare termenii acordului. Ucraina a căutat să impună amendamente la acord. Oficialii de la Kiev au replicat că termenii actuali, dacă sunt implementați, ar duce la revolte și haos.

Statele Unite și aliații săi și-au exprimat sprijinul pentru acord, în timp ce au cerut tuturor părților să își îndeplinească angajamentele.  

Între timp, Moscova a eliberat 800.000 de pașapoarte rusești în regiunile separatiste. Oficialii ucraineni și occidentali spun că Rusia a înarmat și a sprijinit separatiștii. Rusia neagă acest lucru.

Separațiștii pro-Moscova au mărșăluit odată în acest oraș de graniță cu Ucraina. Acum stă împotriva Rusiei.

Ce vrea Putin cu Donbas? Ce vor oamenii din Donbas?

Putin i-a descris pe ruși și ucraineni ca fiind un singur popor, scriind într-un eseu, distribuit pe site-ul Kremlinului în iulie anul trecut, că „adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă numai în parteneriat cu Rusia”.

„Ucraina nu a avut niciodată o statalitate autentică,” a spus Putin în timpul unui discurs ținut ieri. Acesta a a recurs la istoria sovietică, pentru a submina independența Ucrainei, comentează jurnaliștii de la Wasgington Post.

Cel mai recent recensământ oficial, din 2001, a arătat că mai mult de jumătate din populație, din zona Crimeea și Donețk e vorbitoare de limba rusă.

Mulți din zonele rurale de est vorbesc ucraineană sau un amestec ruso-ucrainean numit Surjik.

În Donbasul controlat de Kiev, majoritatea dorește ca regiunile separatiste să revină Ucrainei. În zona controlată de separatişti, peste jumătate din populație vrea să se alăture Rusiei, fie cu sau fără un anumit statut de autonomie, conform unui sondaj publicat în 2021. Luni, liderii celor două regiuni separatiste i-au cerut lui Putin recunoaştere statală şi asistenţă militară.

Săptămâna trecută, Duma de Stat a Rusiei a transmis lui Putin același lucru. Uniunea Europeană a avertizat Moscova să nu dea curs acesteia. Luni, Putin a semnat decizia.

Moscova vede Ucraina ca pe o zonă tampon cu NATO. Organizația Atlanticului de Nord a fost fondată în 1949 pentru a proteja occidentul împotriva agresiunii sovietice, zic rușii. Putin a spus de nenumărate ori că extinderea NATO spre est este linia roșie pe care nu o acceptă.

Urmărește România Liberă pe  Facebook și Google News!

Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Cum și-au aranjat candidaturile prefectul George Lazăr și deputatul Laurențiu Leoreanu

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a lansat ieri candidaţii liberali la primăria municipiilor Roman și Piatra Neamţ, dar şi candidatura la preşedinția Consiliul Judeţean Neamț,...

Edilul vrea să înoate contra curentului

Primarul localități Jupâneşti din județul Gorj a stârnit valuri de nemulțumire în rândul cetățenilor, după ce a anunțat planuri ambițioase pentru construcția unui...

Asociația Pro Infrastructură dezvăluie o situație alarmantă la șantier

Asociația Pro Infrastructură dezvăluie o situație alarmantă la șantierul Drumului Expres DEx12 Craiova-Pitești construit de UMB, compania lui Dorinel Umbrărescu, unde lucrările par...
Ultima oră
Pe aceeași temă