7.8 C
București
vineri, 1 martie 2024
AcasăPoliticăPe mandatul spaniol al Președinției Consiliului UE, Bulgaria și România pot intra...

Pe mandatul spaniol al Președinției Consiliului UE, Bulgaria și România pot intra în Schengen în anul 2023

Bulgaria și România, țări cărora Austria și Olanda le-au blocat intrarea în Spațiul Schengen la finalul anului 2022, pot intra în Schengen până la finalul anului 2023, în două etape, susțin mai multe surse internaționale, inclusiv din România și din Bulgaria.

În acest context, România ar avea din nou speranțe că poate fi primită în Schengen. La 21 iunie 2023, președintele Iohannis s-a întâlnit, la București, cu ambasadorii țărilor UE acreditați în România. Întâlnirea a fost organizată chiar cu prilejul încheierii, la finalul lunii iunie, a mandatului Președinției suedeze a Consiliului UE. Ultimul punct important din mandatul Suediei va fi Consiliul European care este programat în perioada 29-30 iunie 2023. Dar nu acesta este momentul de care se leagă speranțele României, ci următoarele, din al doilea semestru al anului 2023. Astfel, la întâlnirea cu ambasadorii țărilor UE, președintele Iohannis “a abordat și subiectul aderării României la spațiul Schengen, care continuă să fie un obiectiv prioritar pentru țara noastră, reafirmând că România este un partener principial și de încredere al Uniunii Europene, care acționează constant și dedicat pentru protejarea și consolidarea frontierelor externe ale UE, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migrației ilegale. Mulțumind partenerilor europeni pentru sprijinul larg pentru aderarea țării noastre la Schengen, Preşedintele României a exprimat speranța că în cursul acestui an va putea fi adoptată o decizie pozitivă în acest sens, cu sprijinul viitoarei Președinții spaniole a Consiliului”, a transmis Președinția României. Șeful statului român n-a explicat de ce n-a fost posibil acest demers favorabil României pe mandatul Președinției suedeze a Consiliului UE. Poate din cauză că opoziția Austriei este încă foarte puternică sau poate pentru că, pur și simplu, Suedia n-a avut, printre prioritățile ei, extinderea Spațiului Schengen.

În paralel, la data de 22 iunie 2023, publicația Euractiv, citând surse de la Sofia, precum și presa bulgară anunțau că Bulgaria are șanse să intre în Schengen în a doua jumătate a anului 2023. Conform acestor surse, pentru Bulgaria, admiterea s-ar face în două etape. În octombrie 2023, Bulgaria s-ar integra la nivelul frontierei aeriene, adică din acel moment s-ar anula controlul pe aeroporturi. Apoi, de la 1 ianuarie 2024, Bulgaria s-ar integra complet, deci și la nivelul frontierelor terestre. Sursele din Bulgaria susțin că România va urma același calendar.

După cum se știe, în Consiliul JAI din decembrie 2022, două țări s-au opus, prin veto, primirii României și Bulgariei în Schengen. Aceste două țări au fost Austria și Olanda. Acum, autoritățile de la Sofia sunt optimiste, pe motiv că Olanda nu s-ar mai opune intrării Bulgariei în Schengen. Dacă în decembrie 2022 votul Olandei a fost comun pentru România și Bulgaria, și dacă acum Olanda nu se mai opune primirii Bulgariei, ar însemna că Olanda nu se mai opune nici primirii României în Schengen. Deci atât pentru România cât și pentru Bulgaria ar rămâne de rezolvat doar opoziția Austriei.

În vederea primirii în Schengen, unul dintre cei mai importanți susținători ai României este Germania. Acum o lună, președintele Germaniei, Frank Steinmeier, a fost în vizită la București și i-a promis la acel moment președintelui Iohannis că toți oficialii de la Berlin vor insista, pe lângă omologii lor de la Viena, ca Austria să accepte primirea României în Schengen. Ținând cont de afinitățile lor culturale și istorice, Germania este țara occidentală care are cea mai mare influență asupra Austriei. Pe de altă parte, în elaborarea deciziei Austriei referitoare la România și Bulgaria, un rol important îl are Rusia. Interesele rusești în Austria sunt foarte puternice, au explicat, pentru “România Liberă”, surse politice.

27 de țări din Europa sunt acum membre Schengen. Cel mai nou membru este Croația. Ea a intrat în spațiul de liberă circulație la data de 1 ianuarie 2023. Avantajul Croației a fost acela că, în Consiliul JAI din decembrie 2022, situația ei a fost votată separat de aceea a Bulgariei și a României. Astfel, Croația nu a primit niciun veto.

Președintele Iohannis s-a întâlnit cu ambasadorii țărilor UE acreditați în România și s-a declarat încrezător că, pe mandatul Președinției spaniole a Consiliului UE, România va putea fi primită în Schengen. Conform rotației, Spania este programată să dețină Președinția Consiliului UE în cel de-al doilea semestru al anului 2023.

“Mulțumind partenerilor europeni pentru sprijinul larg pentru aderarea țării noastre la Schengen, Preşedintele României a exprimat speranța că în cursul acestui an va putea fi adoptată o decizie pozitivă în acest sens, cu sprijinul viitoarei Președinții spaniole a Consiliului”

Președinția României

După ce s-a întâlnit la București cu președintele Iohannis, președintele Steinmeier a promis că principalii oficiali din Germania vor face lobby în favoarea României pe lângă omologii lor din Austria și din Olanda. Următoarele reuniuni JAI sunt programate la datele de 20 – 21 iulie (informală), 28 septembrie, 19 – 20 octombrie și 4 – 5 decembrie 2023.

“Nu e nimic care să contrazică eforturile făcute de România. Cancelarul federal, ministrul de Externe, ministrul de Interne vor prezenta aceste argumente în faţa Austriei şi a Olandei”

Walter Steinmeier,

Președintele Germaniei

Pentru niciuna dintre cele patru reuniuni ale Consiliului JAI care sunt programate în al doilea semestru al anului 2023, programul nu este încă stabilit.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Proiectul de OUG pentru comasarea alegerilor, în transparență publică. Localele și europarlamentarele vor avea loc pe 9 iunie

Ministerul Afacerilor Interne a pus, joi, în transparenţă publică, proiectul ordonanţei de urgenţă privind măsurile avute în vedere pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din...

Proiectul de OUG pentru comasarea alegerilor, în transparență publică. Localele și europarlamentarele vor avea loc pe 9 iunie

Ministerul Afacerilor Interne a pus, joi, în transparenţă publică, proiectul ordonanţei de urgenţă privind măsurile avute în vedere pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din...

Ciucă, vizită oficială în Chișinău

Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, se va afla, astăzi, într-o vizită oficială la Chişinău, capitala Republicii Moldova.Vizita debutează cu o întâlnire cu preşedintele Parlamentului Republicii...
Ultima oră
Pe aceeași temă