Președintele Klaus Iohannis avertizează, în mesajul dedicat Zilei Victoriei Revoluției, că în România câștigă teren idei populiste. De asemenea, devin tot mai vizibile „sentimente de nostalgie” legate de perioada comunistă.
Șeful statului român, Klaus Iohannis, a transmis, în mesajul tradițional dedicat Revoluției Române, că acum, „la 33 de ani de la Revoluția anticomunistă, viața românilor este complet diferită. Cetățenii se bucură de drepturi și libertăți care, înainte de decembrie 1989, reprezentau doar aspirații ce păreau mai degrabă imposibil de atins”.
Cu toate acestea, pe fondul dificultăților economice, al crizei Covid și, cel mai recent, al temerilor legate de războiul de la frontiera României, „discursul populist încearcă să pună sub semnul întrebării valorile prezentului. Astfel de viziuni periculoase ne afectează pe toți și pot câștiga teren pe fondul provocărilor actuale”, consideră președintele Iohannis.
„Regimul comunist a fost unul criminal, represiv și abuziv! Sub dictatură, românii au trăit în teroare, în frig și în întuneric într-o societate – închisoare, izolați de restul Europei și al lumii, lipsiți de drepturi și libertăți. Sute de mii de cetățeni ai patriei noastre au pierit în închisori, alte sute de mii au căutat libertatea în exil, riscându-și viața și expunându-și familiile celor mai aspre consecințe”, subliniază președintele Iohannis.
Refuzând idei populiste și extremiste, ne cinstim eroii
Șeful statului consideră că românii de azi trebuie să respingă atât populismul cât și extremismul, demonstrând, și pe această cale, recunoștința lor față de eroii anticomuniști. „Cel mai nobil mod prin care îi putem onora pe cei care și-au dat viața pentru ca noi să putem fi liberi este de a proteja democrația și statul de drept și de a respinge orice formă a extremismului și populismului, viziuni periculoase care nu pot fi lăsate să câștige teren pe fondul provocărilor actuale”, consideră președintele. El nu precizează cine lansează idei populiste dar se referă, probabil, la politicieni din Opoziție.
Pe de altă parte însă, președintele Iohannis recunoaște, din nou, așa cum o făcuse și în alți ani, că vinovații pentru crimele Revoluției n-au fost pedepsiți. „Neînfăptuirea actului de justiție cu privire la crimele petrecute în timpul Revoluției din Decembrie 1989 rămâne un punct nevralgic al societății noastre. Faptul că nici până la acest moment Justiția nu a identificat și sancționat vinovații pentru crimele comise în timpul Revoluției nu face decât să întrețină sentimente de durere și frustrare. În lipsa dreptății, masacrele comise asupra populației civile vor rămâne răni care nu se vor vindeca niciodată”, precizează președintele României.
Mai avem trei inculpați: Iliescu, Voican și Rus
În anul 2000, foștii generali Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare. Ambii au fost însă eliberați pe baza unui recurs în anulare. Chițac a murit în anul 2010 iar Stănculescu a murit în anul 2016.
În august 2022, dosarul Revoluției Române a fost retrimis în judecată. Rechizitoriul a fost finalizat de Secția Parchetelor Militare la data de 29 iulie 2022. Potrivit acestui rechizitoriu, există trei inculpați, care sunt urmăriți penal pentru infracțiuni contra umanității. Aceștia sunt Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și fostul general Iosif Rus. În zilele Revoluției, Ion Iliescu era șef al statului român, Gelu Voican era „factor decizional” în Consiliul FSN (partidul politic aflat singur la guvernare), iar Iosif Rus era comandantul Aviației Militare.
La finalul anului 2022, într-o perioadă în care cetățenii României abia au depășit restricțiile pandemiei dar continuă să fie loviți de probleme economice și au temeri legate de o posibilă extindere a războiului din Ucraina, nostalgiile comuniste sunt tot mai vizibile iar ideile politice populiste apar din ce în ce mai tentante, consideră președintele Iohannis.
„Deși trăim vremuri dificile, în care întreg continentul european suferă din cauza consecințelor războiului de la granițele noastre, este de neconceput ca generații care au avut șansa de a nu cunoaște ororile totalitarismului să cadă pradă discursului nostalgic comunist”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Acum doi ani, în perioada în care era ministru al Apărării Naționale și premier interimar, actualul șef al Guvernului, generalul ( r ) Nicolae Ciucă, transmitea, pentru prima dată de la Revoluție, un mesaj prin care Armata Română își cerea scuze „pentru greșelile, erorile sau abuzurile săvârșite de unii dintre angajații Ministerului Apărării Naționale”, în Decembrie 1989.
„Noi, cei de acum, să cerem iertare familiilor rămase în suferință în Decembrie 1989 și să îi asigurăm pe toți cei de astăzi și, mai ales, pe cei care vin după noi, că vom face tot ce se va putea pentru ca asemenea situații să nu se mai repete vreodată în istoria României”
Nicolae Ciucă,
Premierul României
Generalul Ciucă preciza, când încă era ministru al Apărării, că în Revoluția din Decembrie 1989 au fost victime „peste o mie de oameni căzuți din sete de libertate, dintre care peste un sfert au fost militari și salariați civili din Ministerul Apărării Naționale”.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!