Guvernul Austriei respinge cererea șefei Comisiei Europene de a accepta, fără întârziere, primirea României și a Bulgariei în Schengen, iar prima reuniune a Consiliului JAI, de la finalul lunii septembrie, nu va avea pe ordinea de zi o eventuală extindere a Spațiului Schengen.
Ministrul federal de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat, la data de 14 septembrie 2023, că ”în acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a Spațiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puține”. Declarația ministrului austriac vine ca o reacție la ceea ce declara, cu doar o zi înainte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La data de 13 septembrie, președinta Comisiei Europene a cerut primirea în Spațiul Schengen a României și Bulgariei, “fără alte întârzieri”, incluzând acest îndemn chiar în ultimul discurs privind starea Uniunii Europene.
Ursula von der Leyen se apropie de finalul mandatului de președinte al Comisiei Europene, iar înainte de această funcție a deținut funcția de ministru al Apărării în Germania. În mod evident, ea cunoaște foarte bine situația UE din punctul de vedere al migrației ilegale – exact subiectul pe care-l invocă Austria pentru a respinge primirea României și a Bulgariei în Spațiul Schengen.
Ministrul austriac de Interne, în mod evident, n-a respins, în nume propriu, cererea șefei Comisiei Europene. Ministrul Karner respectă poziția exprimată anterior, în mod repetat, de cancelarul Karl Nehammer, șeful guvernului de la Viena. ”În prezent, cifrele privind migrația sunt în creștere în Europa și, în multe țări, se discută despre controale la graniță suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania și Polonia”, a declarat ministrul Gerhard Karner, citat de Euractiv.
Ministrul austriac de Interne a adus acest exemplu aparent pentru a justifica menținerea opoziției Austriei față de primirea în Schengen a României și a Bulgariei. Dar este interesant de observat că migranții ilegali care eventual ar trece din Polonia în Germania n-au nicio legătură cu fluxul de migrație care ar străbate Bulgaria și România. În România vin migranți ilegali din Turcia, prin Bulgaria, însă nu în număr atât de mare cum pretinde Austria. În schimb, în Polonia, migranții ilegali vin din Rusia, prin Belarus. Numărul migranților ilegali din Belarus spre Polonia și Lituania a crescut înainte și în timpul războiului din Ucraina, acest culoar de migrație fiind stimulat de Rusia și de Belarus și reprezentând una dintre formele războiului hibrid dus de Rusia împotriva unor țări europene. Pe de altă parte, nu e doar o coincidență faptul că Austria este acuzată că, în ciuda faptului că e membru al UE și al Spațiului Schengen, are relații preferențiale cu Rusia.
O discuție și un vot pentru o nouă extindere a Spațiului Schengen s-ar putea derula în Consiliul JAI (Justiție – Afaceri Interne) al UE. În anul 2023, Consiliul JAI mai are programate trei reuniuni: la 28 septembrie (Bruxelles), 19-20 octombrie (Luxemburg) și 4-5 decembrie (Bruxelles). Pentru reuniunea din 28 septembrie, ordinea de zi provizorie include și o discuție despre migrație și azil. Dar această discuție nu va avea referi și la eventuala extindere a Spațiului Schengen. Pentru reuniunile JAI din octombrie și din decembrie 2023, încă nu s-a difuzat ordinea de zi provizorie. Dar chiar dacă tema extinderii Schengen ar fi inclusă pe ordinea de zi, un singur veto, cum ar fi cel al Austriei, ar fi suficient pentru a bloca, din nou, intrarea României în Schengen.
Apoi, în anul 2024, în țările UE vor avea loc alegeri europarlamentare, iar în plus, o serie de țări (inclusiv România) vor avea și alegeri interne. Din acest motiv, analiștii consideră că este exclus ca, în anul 2024, țările UE sau instituțiile UE să mai analizeze subiectul extinderii Schengen.
Ursula von der Leyen (Germania) este, din anul 2019, președinta Comisiei Europene. De pe această poziție, ea a prezentat, la data de 13 septembrie 2023, un discurs despre „Starea Uniunii Europene”. Șefa Comisiei Europene a avut o mențiune specială în care a insistat pentru extinderea Spațiului Schengen.
„Doresc să le mulțumesc în special Bulgariei și României pentru că au arătat calea de urmat cu bune practici în materie de azil și returnare. Bulgaria și România fac parte din spațiul nostru Schengen, au demonstrat-o. Să le permitem, în sfârșit, să intre în spațiul Schengen, fără alte întârzieri”
Ursula von der Leyen,
Președinta Comisiei Europene
Ministrul de Interne al Austriei a repetat ideea susținută de șeful său, cancelarul Austriei, aceea că extinderea Spațiului Schengen ar putea favoriza migrația ilegală. Ministrul Karner a adus însă drept exemplu migranții care trec din Polonia în Germania, deci care n-au vreo legătură nici cu Bulgaria, nici cu România.
”În prezent, cifrele privind migrația sunt în creștere în Europa și, în multe țări, se discută despre controale la graniță suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania și Polonia. În acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a Spațiului Schengen”
Gerhard Karner,
Ministrul de Interne al Austriei
Guvernul Austriei invocă problemele de la frontiera dintre Germania și Polonia pentru a respinge primirea în Schengen a României și a Bulgariei.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
