Republica Moldova se pregătește de alegeri prezidențiale, cu un numaăr de candidați record înscrişi pe listele de candidați.
Maia Sandu, actualul președinte al Republicii Moldova a prezentat acest proces electoral drept un test al țării pentru parcursul său european cu obiectivul final de aderare la Uniunea Europeană.
Până în prezent, 11 candidați au fost aprobați pentru alegerile prezidențiale de luna viitoare din Republica Moldova, au anunțat oficialii electorali.
Conform sondajelor de opinie, Maia Sandu conduce în fața celorlați 10 candidați înscriși în cursa pentru fotoliul prezidențial, în frunte cu procurorul general demis Alexander Stoianoglo, susținut de partidele de opoziție pro-ruse, și Renato Usatîi, om de afacei și politician care este în favoarea legăturile bune atât cu Occidentul, cât și cu Moscova.
Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale din 20 octombrie
Pe lista candidaților se află:
- Alexander Stoianoglo, desemnat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova;
- Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate;
- Renato Usatîi, desemnat de Partidul Politic „Partidul Nostru”;
- Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei;
- Irina Vlah, desemnată de un grup de cetățeni;
- Ion Chicu, desemnat de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”;
- Andrei Năstase, desemnat de un grup de cetățeni;
- Octavian Țîcu, desemnat de Blocul Electoral „ÎMPREUNĂ”;
- Victoria Furtună, desemnată de un grup de cetățeni;
- Natalia Morari, desemnată de un grup de cetățeni;
- Tudor Ulianovschi, desemnat de un grup de cetățeni.
Alegerile din 20 octombrie vor avea loc odată cu un referendum care va întreba alegătorii dacă susțin modificările constituționale care să permită Republicii Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, să adere la UE. Socialiștii de opoziție, în mod tradițional apropiați de Moscova, spun că nu se opun aderării la UE, dar o acuză pe Maia Sandu că exploatează referendumul pentru a câștiga un al doilea mandat.
Două din cele 15 partide care sunt în campania legată de acest referendum se opun impulsului pro-european și solicită reînnoirea legăturilor bune cu Rusia, în timp ce Maia Sandu denunță războiul lui Putin în Ucraina și acuză Kremlinul că încearcă să o înlăture de la conducerea țării. Părți de drone rusești au aterizat în mod repetat în țara care se află între Ucraina și România. Statele Unite, Marea Britanie și Canada au acuzat Rusia în iunie că complotează să influențeze rezultatul alegerilor și să incite la proteste dacă un candidat pro-Moscova ar pierde.
Cum arată candidații în sondaje
Un sondaj emis luni de firma Idata o arată pe Maia Sandu cu 26,8% susținere, față de 12,7% pentru Usatîi și 11,2% pentru Stoianoglo. Sondajul a indicat sprijinul pentru aderarea la UE la 56% dintre alegătorii hotărâți, cu 34% împotrivă. Alții în cursă, cu mult în urma celor trei candidați menționați mai sus, includ doi foști premieri, Vasile Tarlev și Ion Chicu, un fost vicepremier, un fost șef al regiunii pro-ruse Găgăuzia și un jurnalist proeminent.
Președintele pro-european Maia Sandu a organizat la finalul săptămânii trecute un miting în centrul orașului pentru a-și lansa candidatura pentru realege într-o campanie de o lună desfășurată alături de un referendum pentru a-și consolida impulsul de a adera la Uniunea Europeană.
Sandu a atras o mulțime de 3.000 de susținători care scandează la Opera din Chișinău, în timp ce unul dintre principalii ei rivali, Alexandr Stoianoglo, procurorul general pe care l-a demis, s-a adresat celor aproximativ 100 de susținători la arcul de triumf al orașului.
Actualul preşedinte al Republicii Moldova a denunțat invazia Ucrainei de către Rusia și ridică în permanență averismente cu privire la Rusia și corupție ca fiind cele două mari amenințări cu care se confruntă fostul ei stat sovietic aflat între Ucraina și România.
„Fiecare generație are misiunea ei. Cei dinaintea noastră au luptat pentru libertate, limba lor, autodeterminare… și riscau să-și piardă locul de muncă sau să fie arestați”,
le-a spus Maia Sandu susținătorilor săi.
„Pentru generația noastră de democrație, aceasta integrează Moldova în familia largă europeană a păcii și prosperității durabile”, a mai adăugat ea.
Stoianoglo a fost concediată de Sandu pe motiv că nu și-a desfășurat eforturile anticorupție cu suficientă vigoare.
El are sprijinul Partidului Socialist de opoziție pro-Moscova, care spune că nu se opune aderării la UE, dar o acuză pe maia Sandu că a manipulat referendumul pentru a-și asigura un al doilea mandat, potrivit Reuters.
De asemenea, sunt înscriși Renato Usatîi, care a terminat pe locul al treilea în urma lui Sandu la alegerile din 2020 și adoptă o cale de mijloc între Rusia și Europa de Vest, și fostul premier Vasile Tarlev.
Alți candidați susceptibili de a obține aprobarea includ un alt fost prim-ministru și un fost viceprim-ministru.
Sandu a condus eforturile pentru ca Moldova, unul dintre cele mai sărace state ale Europei, să adere la UE, iar anul trecut blocul de 27 de membri a fost de acord să lanseze discuții de aderare cu guvernul său.
