Aproape 50 de milioane de alegători francezi sunt așteptați astăzi la urne, în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate, care ar putea introduce primul guvern de extremă dreapta al țării de la Al Doilea Război Mondial. Un astfel de scenariu ar reprezenta o schimbare majoră în inima Uniunii Europene.
Francezii vor stabili a stabili noua componenţă a Adunării Naţionale, adică numirea a 577 de deputaţi, în două tururi, 30 iunie şi 7 iulie, ceea ce ar putea schimba radical peisajul politic politic în Hexagon.
Președintele Emmanuel Macron a uimit țara când a convocat votul după ce alianța sa centristă a fost zdrobită la alegerile europene din această lună de mitingul național (RN) al lui Marine Le Pen. Partidul ei eurosceptic, anti-imigranți a fost un paria de multă vreme, dar acum este mai aproape de putere decât a fost vreodată.
Birourile de vot au fost deschise
Birourile de vot s-au deschis sâmbătă în unele teritorii de peste mări pentru primul tur al celor mai urmărite alegeri legislative din Franţa în care extrema dreaptă este marea favorită, în faţa stângii şi mult înaintea taberei prezidenţiale.
Alegătorii francezi din Saint Pierre şi Miquelon, arhipelag în Atlanticul de Nord, aproape de Canada, au fost primii la vot, ținând cont că birourile de vot s-au deschis sâmbătă la ora locală 08:00 (10:00 GMT), ei fiind urmaţi de cei din Antile, Guyana, Polinezia Franceză şi cei care trăiesc pe continentul american.
Tabăra prezidențială, sub presiune
Două sondaje de opinie publicate vineri creditează tabăra extremei drepte cu 35%, respectiv 36,5% din intenţiile de vot, NPF – cu 27,5-29%, iar tabăra macronistă – cu 20,5-21%. Potrivit unor sondaje, obţinerea majorităţii absolute este acum posibilă pentru RN şi aliaţii săi. Presiunea este mai puternică în tabăra prezidenţială. Acesta din urmă a promis joi „cea mai mare claritate” cu privire la atitudinea de urmată între cele două tururi de scrutin.
„Vom câștiga majoritatea absolută”,
Marine Le Pen, într-un interviu
Marine Le Pend a precizat că protejatul ei, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, va fi prim-ministru. Partidul ei are un program economic cu cheltuieli mari și încearcă să reducă imigrația.
Dacă RN câștigă majoritatea absolută, diplomația franceză s-ar putea îndrepta către o perioadă de turbulențe fără precedent: cu Macron – care a spus că își va continua președinția până la sfârșitul mandatului său, respectiv în 2027 – și Bardella care luptă pentru dreptul de a vorbi pentru Franţa.
Franța a avut trei perioade de „coabitare” – când președintele și guvernul sunt din tabere politice opuse – în istoria ei postbelică, dar niciuna cu viziuni asupra lumii atât de radical divergente să concureze în fruntea statului.
Bardella a indicat deja că îl va contesta pe Macron pe probleme globale. Franța ar putea să treacă de la a fi un pilon al UE la un spin în partea sa, cerând o reducere a contribuției franceze la bugetul UE, confruntându-se cu Bruxelles-ul cu privire la locurile de muncă din Comisia Europeană și inversând apelurile lui Macron pentru o mai mare unitate a UE și asertivitate în apărare.
Potrivit sondajelor, prezența la vot se așteaptă să fie mai mare în comparație cu alegerile legislative din 2022, când s-a înregistrat o participare la vot de 47,51%.
Macron a dizolvat Adunarea Națională
Preşedintele Emmanuel Macron a provocat aceste alegeri anticipate anunţând dizolvarea Adunării pe 9 iunie, în seara victoriei extremei drepte la alegerile europene.
Sondajele de opinie şi politicienii se aşteaptă la o participare mult mai mare decât la alegerile legislative din 2022, când s-au prezentat la urne 47,51% dintre alegători. De data aceasta, prezenţa la vot ar putea ajunge la două treimi din alegătorii înregistraţi. Semne ale prezenţei ridicate aşteptate: votul online, deschis până joi cetăţenilor francezi care locuiesc în străinătate, a atins un număr record de 410.000 (250.000 în 2022).
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
