Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, a declarat marți că a fost eliberat după ani de încarcerare doar pentru că s-a declarat vinovat de a face „jurnalism”, avertizând că libertatea de exprimare se află acum la o „răscruce întunecată”.
„Nu sunt liber astăzi pentru că sistemul a funcționat. Sunt liber astăzi după ani de încarcerare pentru că m-am declarat vinovat de jurnalism”, a spus Assange.
El s-a adresat organismului pentru drepturi al Consiliului Europei la sediul acestuia din Strasbourg, în primele sale declarații publice de la eliberare.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) emisese anterior un raport exprimându-și îngrijorarea față de tratamentul aplicat lui Assange, afirmând că acesta a avut un „efect de îngheț” asupra drepturilor omului.
Assange a petrecut cea mai mare parte din ultimii 14 ani fie ascuns în ambasada Ecuadorului din Londra pentru a evita arestarea, fie închis la închisoarea Belmarsh.
El a fost eliberat printr-un acord de recunoaștere a vinovăției în luna iunie, după ce a ispășit o pedeapsă pentru publicarea a sute de mii de documente confidențiale ale guvernului american.
Acea colecție includea descrieri extrem de directe ale liderilor străini din partea Departamentului de Stat al SUA, relatări despre execuții extrajudiciare și culegerea de informații împotriva aliaților.
Assange s-a întors în Australia și de atunci nu a comentat public problemele sale legale sau anii petrecuți în detenție.
Confruntându-se cu o posibilă pedeapsă de 175 de ani, „Am ales în cele din urmă libertatea în locul unei justiții imposibile… Justiția pentru mine este acum exclusă”, a spus Assange, referindu-se la condițiile acordului său de recunoaștere a vinovăției.
Vorbind calm și flancat de soția sa Stella, care a luptat pentru eliberarea sa, a adăugat:
„Jurnalismul nu este o crimă, este un pilon al unei societăți libere și informate.”
„Problema fundamentală este simplă. Jurnaliștii nu ar trebui să fie urmăriți penal pentru că își fac meseria”, a spus Assange.
- ‘Mai multă impunitate, mai mult secret’ –
Șeful Wikileaks a spus că ar fi putut pierde încă ani din viața sa dacă ar fi încercat să-și apere cazul până la capăt.
„Poate, în cele din urmă, dacă ar fi ajuns la Curtea Supremă a Statelor Unite și aș fi fost încă în viață… aș fi putut câștiga”, a spus Assange.
„Dar între timp am pierdut 14 ani sub arest la domiciliu, asediu în ambasadă și închisoare de maximă securitate.”
„S-a pierdut teren” în timpul încarcerării sale, a spus Assange, regretând că acum vede „mai multă impunitate, mai mult secret și mai multă represalii pentru dezvăluirea adevărului.”
„Libertatea de exprimare și tot ceea ce decurge din ea se află la o răscruce întunecată”, a spus el în timpul audierii comitetului juridic al APCE.
„Să ne angajăm cu toții să ne facem partea pentru a ne asigura că lumina libertății nu se va estompa niciodată, căutarea adevărului va trăi mai departe și vocile multora nu vor fi reduse la tăcere de interesele câtorva”, a spus el.
- Campania pentru grațiere –
Assange încă era vizibil afectat de experiențele sale, obosind spre sfârșitul sesiunii, chiar dacă a mulțumit „tuturor celor care au luptat pentru eliberarea mea”.
„A fost cu adevărat excepțional că a venit aici astăzi… Are nevoie de timp pentru a se putea recupera”, a declarat Stella Assange reporterilor după audierea comitetului.
„Este liber doar de câteva săptămâni și suntem cu adevărat în procesul de a începe de la zero, sau chiar de sub zero”, a adăugat ea.
Întrebat ce pași ar putea face în continuare Wikileaks, redactorul-șef al site-ului, Kristin Hrafnsson, a declarat reporterilor că Assange „rămâne la fel de angajat față de principiile de bază pe care le-a respectat mereu – transparență, justiție, jurnalism de calitate”.
Cazul lui Assange rămâne profund controversat.
Susținătorii îl consideră un campion al libertății de exprimare și spun că a fost persecutat de autorități și închis în mod nedrept.
Criticii îl văd ca pe un blogger imprudent ale cărui publicații nefiltrate de documente ultrasensibile au pus vieți în pericol și au periclitat securitatea SUA.
Assange încă face campanie pentru o grațiere prezidențială în SUA pentru condamnarea sa în temeiul Legii Spionajului.
Președintele american Joe Biden, care este probabil să acorde unele grațieri înainte de a părăsi funcția în ianuarie anul viitor, l-a descris anterior pe Assange drept un „terorist”.
Dar Chelsea Manning, analistul de informații militare care a scurs documente către Assange, a avut pedeapsa de 35 de ani comutată de președintele Barack Obama în 2017.
Momentul și alegerea locului pentru prima apariție publică a lui Assange după eliberare au nedumerit unii observatori.
Consiliul Europei reunește cele 46 de state semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, având puțină influență asupra soartei juridice a lui Assange.
Holly Cullen, profesor de drept la Universitatea din Australia de Vest, a declarat pentru AFP înainte de audiere că, criticând Statele Unite, Assange ar putea „trebui să fie puțin mai reținut până când problema grațierii va fi rezolvată”.
