Luna lui Cuptor îngheață buzunarele românilor. Creșterea salariului minim e un măr otrăvit al Guvernului care, rostogolit, aduce scumpiri în lanț, falimente ale firmelor și șomaj. Dar politicienii nu vorbesc despre această parte goală a paharului, pentru că, la masa scumpirilor, trebuie să stea doar raționamentul eficienței bugetare.
Lupta pentru rostogolirea costurilor a început.
Firmele nu sunt organizații caritabile
declară Adrian Benta, consultant fiscal
Avem scumpiri la pompă, facturi mai mari la gaz, majorare a salariului minim brut pe economie, impozite de 70% pentru cei care nu pot justifica sursa unor venituri, dar și scăderi nesemnificative la creditele în lei.
EFECTUL CREȘTERII ACCIZEI LA CARBURANȚI
Majorarea accizei o vedem deja în prețurile la benzină și motorină. Benzina costă cu circa 43 bani pe litru mai mult, iar motorina cu 39 bani/litru. O diferență de cost la un plin de benzină de aproximativ 20 de lei. Acciza a mai fost majorată o dată, la 1 ianuarie 2024. Atunci, prețul a crescut cu 29 bani pe litru la benzină și cu 26 bani pe litru la motorină.
CARBURANȚI MAI SCUMPI, FACTURI LA GAZ MAJORATE
Potrivit unor decizii ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor, de la 1 iulie au crescut cu 19% și tarifele reglementate de distribuție a gazelor naturale. Această creștere reprezintă aproximativ 10 lei/MWh distribuit.
Ce înseamnă asta? Că pentru un client casnic care locuiește într-un apartament cu 3 camere și are un consum anual de gaze naturale de 3 MWh, valoarea lunară a facturii de gaze naturale ar putea crește cu aproximativ 2,5 lei. Impactul acestei măsuri îl vor resimți la iarnă, când consumul este mare, cei care au centrale pe gaz. De exemplu, la un consum de 100 mc de gaz, valoarea facturii va crește cu circa 12 lei.
SALARIUL MINIM PE ECONOMIE, O POVESTE PE HÂRTIE
Salariul minim brut pe economie s-a majorat de la 1 iulie cu 400 de lei, de la 3.300 lei brut, la 3.700 de lei. Din noul salariu, 300 de lei sunt neimpozabili. Rezultă că salariul minim net pe economie este de 2.363 lei.
Măsură bună, efect contrar, este de părere analistul Mircea Coșea, profesor doctor în economie: “Adoptăm în grabă o măsură, fără o analiză serioasă. Mărirea salariului minim nu ține de producție sau de eficiență economică, ci de o decizie strict politică. Suntem în an electoral, concluzia o trageți dumneavoastră.”
În Franța anilor ’30, salariul minim era un concept potrivit căruia suma trebuia să asigure un trai decent pentru un muncitor necalificat. Astăzi, când discuțiile se axează pe ideea majorării la nivel european a salariului minim, nu s-au luat în calcul condițiile specifice României. Suntem membru al UE, dar la periferia dezvoltării europene.
Profesorul Mircea Coșea spune că majorarea salariului minim va crește cheltuielile angajatorului, iar consecința se va reflecta în prețul la raft, în scumpiri și, implicit, în inflație.
„Mediul de afaceri este supus unei presiuni permanente. Angajatorul nu va aduce bani de acasă, ci va include creșterea salariului minim în costurile de producție și în produsul finit. Inflația va crește. Așadar, se dă cu o mână și se ia cu două mâini”.
Prof dr Mircea Coșea
Închiderea firmelor va fi un alt efect al acestei decizii: „Falimentele sunt o situație clasică în România. De la începutul anului, avem aproximativ 30.000 de firme care au intrat în faliment pentru că nu au putut să-și plătească facturile la electricitate și gaze”, declară Mircea Coșea.
Analistul financiar, Adrian Bența spune că „firmele nu sunt organizații caritabile, toate majorările au un cost. Și costul îl vom suporta noi toți.”
Ministerul Muncii a transmis că, în România, 760.000 de salariați sunt plătiți cu salariul minim brut pe economie,ceea ce înseamnă 13,9% din numărul total de salariați activi. De majorare însă, vor beneficia 1,87 de milioane de salariați. Creșterea la 3.700 de lei a salariului minim brut pe țară nu se va aplica angajaților din sectoarele construcții, agricultură și industria alimentară, care au un regim preferențial de taxare. Cei din construcții rămân cu 4.582 lei brut, ceea ce înseamnă că un angajat plătit astfel are mână 3.196 lei. În ceea ce privește agricultura și industria alimentară, salariul minim este de 3.436 lei brut, ceea ce se traduce într-un net de 2.396 lei.
Cât privește punctul de amendă de circulație, care se raportează, ca și cuantum, la salariul minim, acesta va rămâne neschimbat, adică 165 de lei.
REDUCERE NESEMNIFICATIVĂ LA CREDITELE ÎN LEI
Pentru românii care au credite la bănci, scăderea indicelui IRCC cu 5,86% (indicele de referință pentru creditele consumatorilor), vine cu o diminuare nesemnificativă a ratelor lunare. în funcţie de care se calculează creditele în lei ale românilor, scade la 5,86 la sută. La un credit de 250.000 de lei, pe 30 de ani, rata lunară scade din iulie cu 7 lei.
IMPOZIT PE VENITURI NEJUSTIFICATE
Guvernul a pus gând rău și evazioniștilor. Impozitul pe veniturile a căror sumă nu a fost identificată, s-a majorat de la 16% la 70%. Acest nou procent se va aplica deciziilor de impunere emise de organele fiscale începând cu aceeași dată. Cu alte cuvinte, dacă unii au făcut avere eludând legea, ei nu pot justifica acei bani. Interesant este faptul că, deși nu i-a prins făcând evaziune, ANAF le ia acum 70%.
E-FACTURA ȘI AMENDA DE 15%
1 iulie vine cu schimbări și în ceea ce privește e-Factura. Este luată în considerare doar factura transmisă prin sistemul RO e-Factura. Cu alte cuvinte, dacă o firmă a primit o factură prin email sau pe hârtie, nu este considerată factură. Ce se întâmplă cu firmele sau persoanele fizice care primesc o factură în format clasic, adică pe hârtie sau prin alte mijloace electronice? Vor primi o amendă de 15% din valoarea facturii.
După prima zi de aplicare a acestor obligații, o serie de contabili și antreprenori s-au plâns pe grupurile de Facebook de întreruperi în funcționarea sistemelor ANAF și ale Ministerului Finanțelor.
