În apărarea sa, SRI aduce ca argument numărul de mandate de interceptare solicitate. Cu bună știință se omite faptul că pe un singur mandat puteau și pot fi interceptate mai multe persoane. La fel ca în multe alte dosare instrumentate de DNA, ancheta privind Astra Asigurări s-a bazat și pe aceste celebre interceptări. Doar că apoi informațiile obținute au fost folosite în mod subiectiv.
Deși s-au aflat sub mandat, șefii KPMG, care au preluat administrarea Astra Asigurări ducând compania apoi în faliment, nu au făcut obiectul niciunei cauze penale. În ciuda tuturor ilegalităților comise. Pe lângă faptul că procurorii au dat deoparte toate informațiile culese timp de patru luni despre șefii KPMG, fără a dispune măcar vreo disjungere, în speță ar fi de discutat și aspectul financiar. Căci ce sens a avut punerea sub interceptare a unui număr de 14 persoane, timp de patru luni, dacă nu s-a reușit instrumentarea vreunei cauze penale? De ce trebuie ca toate aceste costuri imense, evaluate undeva la 3.000 de euro/lună de persoană, să fie suportate în mod inutil de contribuabil?
În perioada 28 februarie 2014 – 29 iunie 2014, în căutarea unor informații privind compania Astra Asigurări, DNA a dispus urmărirea penală împotriva unor oameni de afaceri, solicitând și primind mandate de supraveghere tehnică pentru interceptarea comunicațiilor, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice. Timp de 4 luni, așa cum reiese din mandatele desecretizate, în jur de 12-14 persoane au avut, lunar, între 25 și 30 de mandate de supraveghere tehnică. Dar cu ce costuri? Potrivit fostului colonel SRI Daniel Dragomir, supravegherea unei persoane se face cu un cost de circa 3.000 de euro pe zi. Dacă ar fi să luăm doar numărul de persoane vizate de DNA/SRI în dosarul Astra, adică 14 persoane, și să înmulțim cu 3.000 euro/zi, apoi înmulțim iar cu 30 de zile, ajungem la halucinanta sumă de 1.260.000 euro pe lună. Și la un total de 5.040.000 de euro în patru luni. Lucrurile devin și mai interesante dacă avem în vedere faptul că, în mod ciudat, cel puțin 5 persoane dintre cele supravegheate, ce inițial erau considerate ca parte a grupului infracțional, au fost scoase de sub urmărirea penală. Cu alte cuvinte, sub semnătura procurorului-șef al DNA – Laura Kövesi, statul a cheltuit degeaba milioane de euro pe supravegherea lor.
Cei ce au falimentat Astra, scoși de sub supraveghere
Astfel, Speranța Munteanu – partener KPMG, Șerban Toader Cristian – senior partner KPMG, Ivaz Ligia Georgiana – reprezentant KPMG, Hrebenciuc Viorel – senator PSD și Mircea Ursache – vicepreședinte ASF, deși au fost interceptați și supravegheați timp de patru luni, au scăpat ca prin minune de orice anchetă a procurorilor DNA Iulian Pancescu și Adrian Matei George. Să fi fost atât de curați șefii KPMG care au fost interceptați timp de patru luni încât la finalul acestei perioade procurorii să nu reușească să adune împotriva lor probe? Sau prin aceste mandate s-a urmărit ca autoritățile să se asigure de faptul că falimentarea companiei Astra Asigurări, falimentare operată de KPMG, decurge conform planului?
Speranța Munteanu, scăpată și de plățile ilegale de 54.000 de euro din insolvența World Trade Center Bucuresti S.A.
„România liberă“ a dezvăluit cum Speranța Munteanu, partener KPMG Advisory și Restructuring România, implicată în falimentul celei mai mari societăți de asigurare din România – Astra Asigurări, a încasat ilegal 54.000 de euro de la o societate aflată în insolvență și „lichidată“ de bunul ei prieten – Remus Borza.
Mai exact, deşi Speranţa Munteanu fusese demisă încă din 16.11.2011 din funcţia de administrator special la World Trade Center București, prin anularea procesului-verbal de numire, aceasta a încasat lunar 6.750 de euro în continuare, până în august 2012.
Aşadar, Speranţa Munteanu beneficiase de nişte plăţi ce nu aveau avizul Comitetului Creditorilor. În opt luni, în perioada noiembrie 2011–august 2012, Speranța Munteanu a primit, contrar deciziei instanţei, 54.000 de euro. Probabil pentru a evita demararea unor anchete penale, noul lichidator de la World Trade Center SA s-a prezentat în faţa creditorilor la data de 31.03.2015 şi le-a cerut votul pentru a ratifica plăţile făcute în contul Speranţei Muntea-
nu. Pentru a nu lungi şi mai mult insolvenţa World Trade Center Bucureşti SA, majoritatea creditorilor au avizat atunci favorabil ratificarea plăţilor. Iar Borza şi buna sa prietenă, Speranţa Munteanu, au răsuflat, probabil, uşuraţi.
De curând, în calitate de administrator judiciar al Astra Asigurări, Speranța Munteanu a solicitat instanţei de judecată controlul asupra Medien Holding SA – editorul ziarului „România liberă“. Speranţa Munteanu a desemnat firma Euro Insol SPRL – înfiinţată de Borza – ca administrator special la Medien Holding SA. Adică exact aceeaşi poziţie pe care Borza i-a oferit-o în trecut, pe bani mulţi, la World Trade Center Bucureşti SA.
Desi „România liberă“ a scris în repetate rânduri despre toate abuzurile și ilegalitătile comise de aceasta pe tot parcursul carierei sale, DNA, sub atenta „supraveghere” a SRI-ului prin Unitatea Militară 0146 București, a scos-o de sub urmărirea penală într-un dosar de mare anvergură. Astăzi, doamna Speranța Munteanu se prezintă ca un partener de mare încredere pentru investitorii străini, deși, nu demult, ea însăși și echipa acesteia se constituiau parte a unui grup infracțional.
