RL: Domnule primar, acum, după ce ați fost declarat nevinovat, cum priviți această perioadă stranie, acest calvar în care ați fost implicat?
Mircia Gutău: Am sperat tot timpul, pentru că am știut că sunt nevinovat și am luptat până la ultima picătură de energie. Dumnezeu a fost bun și m-a ajutat. Am nimerit un complet extraordinar, despre care mi-am dat seama, din întrebările pe care mi le-a pus mie și martorilor, că a cunoscut perfect dosarul meu. Este vorba de Completul 6, condus de doamna judecător Cosma. Am avut încredere că asemenea magistrați, care cunosc dosarul din scoarță în scoarță, nu au cum să dea decât o soluție de achitare. În dosarul meu nu există probă, nu există nici măcar o convorbire telefonică în care să se spună ceva despre mită. Mulțumesc acestui complet pentru curajul pe care l-a avut. Nu este simplu să anulezi o sentință dată de fosta președintă a ICCJ, doamna Livia Stanciu, care acum e judecător la Curtea Constituțională.
Ați fost ținut în arestul Poliției patru luni, apoi 20 de de luni în penitenciar. Pentru aceste 24 de luni în care ați fost lipsit de libertate, veți da în judecată statul român?
Am dat mână liberă avocaților mei să facă tot ceea ce este legal. Mi se pare firesc să dau în judecată tot ceea ce poate fi dat în judecată, și denunțătorul – pentru mărturie mincinoasă, și pe cei care m-au anchetat – pentru abuz în serviciu. Eu sunt de părere că orice om trebuie să plătească pentru greșelile făcute.
Cum vi s-a părut această perioadă de doi ani în care ați fost lipsit de libertate în mod abuziv?
Mulțumesc lui Dumnezeu că am rezistat și am scăpat. E foarte greu și când ești vinovat să mergi acolo, este și mai greu când ajungi acolo nevinovat. Simți că nu ai aer, simți că se termină lumea. Eu am cerut să fiu scos la muncă – în condițiile în care cei mai mulți nu doreau să iasă la muncă. Tot timpul am muncit – la bucătărie, la pregătit masa, la curățenie, la pază. Acolo nu sunt munci pentru intelectuali, sunt munci fizice.
Cum v-au tratat gardienii?
Comportamentul gardienilor față de mine a fost la fel ca față de orice deținut. Ei știau cine sunt, dar acolo, în pușcărie, nu mai ești primar, ești un colet. Dacă te porți regulamentar, și ei se poartă civilizat cu tine, în limitele legii. Oamenii aceia trebuie apreciați pentru munca pe care o fac, pentru că au de-a face și cu deținuți care nu se mai pot reabilita și care au un comportament greu de imaginat.
Este adevărat că ați fost ținta unei tentative de asasinat?
E mult spus, e greu ca eu să fiu asasinat, mai ales că eu sunt campion la judo. Dar într-adevăr, a existat un incident în timp ce mă aflam în arestul Poliției Vâlcea. Un polițist, un teribilist, a vrut să arate ce îi poate face el primarului. Celula în care mă aflam era la demisol, cu fereastra spre curtea interioară, iar cineva de acolo i-a spus șoferului să se ducă să pornească un ARO. Mașina era în curte, era nefolosită de mult timp și țeava de eșapament era la gura ferestrei. Șoferul a pornit motorul, apoi cineva i-a ordonat: „Calc-o!“. Eram în celulă cu un alt arestat, un taximetrist. În cinci minute toată celula noastră s-a umplut de fum de eșapament, nu ne mai vedeam unul pe altul. Fereastra era cu plasă deasă deasupra, n-o puteam închide. Ne-am trântit amândoi pe podea, cu gura pe beton. Ne venea un pic de aer pe sub ușă, de pe hol. Am bătut în ușă până când a venit cineva să ne deschidă. Dar Dumnezeu vede toate astea.
Ați avut câteva declarații legate de fostul șef al statului, Traian Băsescu. Este vreo legătură între Traian Băsescu și procesul în care ați fost condamnat?
Supoziții există, dar eu nu pot spune că mi-a făcut ceva. Tot ce știu este că eram întâmplător la o masă, la o discuție unde se afla și Traian Băsescu, pe timpul când era președinte. Băsescu a spus că „hoții ăștia trei trebuie să plătească neapărat“ și s-a referit la Vîntu, la Voiculescu și la Năstase. Altceva nu pot spune despre Traian Băsescu, care mi-a fost coleg de partid. Pot spune însă că am fost 20 de ani membru în Partidul Democrat și că, în închisoare, am primit o scrisoare de la Emil Boc, în care acesta mă încuraja și-mi spunea că e convins că sunt nevinovat. A avut un comportament extraordinar. Din păcate, a durat 12 ani până să-mi demonstrez nevinovăția. Am un respect deosebit pentru domnul Boc, care, în afară de a fi fost prim-ministru, este un primar extraordinar și am ce învăța de la el. Acum suntem colegi în sensul că suntem amândoi primari, dar Emil Boc este la liberali, iar eu la ecologiști. Ei au fost singurii care, în 2016, când am candidat pentru Primărie, au mai vrut să mă primească. Partidele mari se purtau cu mine de parcă eram ciumat, că aveam dosar penal. Dar le-am dovedit că, deși aveam o echipă mică, pot să câștig, am umilit în alegeri și PSD-ul și PNL-ul. Și eu și cei doi viceprimari suntem din Partidul Ecologist, iar orașul Râmnicu Vâlcea se dezvoltă extraordinar.
Cum o priviți acum pe doamna judecător Livia Stanciu, de ce credeți că v-a trimis în pușcărie? Nu a cunoscut bine dosarul dumneavoastră?
Despre doamna Livia Stanciu am auzit că ar fi declarat că ea “nu știa ce vrea președintele” – adică Traian Băsescu. Nu știu cât este de adevărat. Cert este că, la trei zile după ce m-a condamnat, ea a fost promovată președinte la Curtea Supremă. Acum, CEDO a stabilit că în dosarul meu am avut parte de o judecată nedreaptă, pentru că instanța de fond de la Alba și Curtea de Apel de la Constanța m-au achitat, dar apoi Curtea Supremă mi-a dat condamnare deși nu au fost audiați toți martorii și nu s-au adus noi probe. Nu au respectat procedura, ceea ce înseamnă încălcarea legii.
Faptul că ați fost în arest și în pușcărie v-a afectat imaginea?
Dintre cei care au auzit, în ultimii 12 ani, că sunt un hoț, sunt și acum oameni care nu știu că am fost achitat. Familia mi-a fost alături, dar copiii mei, studenți, au avut cazuri în care colegii refuzau să mai apară cu ei în public, pe motiv că părintele lor este un pușcăriaș. Nimeni nu poate repara suferința pe care am îndurat-o eu și familia mea. De aceea spun: cine este vinovat trebuie să răspundă.
